Autor: Sorina David
În ultimele două decenii, în Moldova, se înregistrează tot mai des temperaturi înalte, care potrivit specialiștilor, afectează în mod serios sănătatea oamenilor. Un studiu privind fenomenele meteorologice în perioada caldă, realizat de către specialiștii Centrului Național de Sănătate Publică, arată că în Moldova depășirea pragului de disconfort generat de temperaturile ridicate duce, în mare parte, la creșterea cazurilor de accident vascular cerebral.
Luate pe rând, temperaturile din timpul verii afectează în mod diferit sănătatea oamenilor. Astfel, datele studiului arată că temperaturile între 27 și 32 de grade Celsius provoacă oboseală excesivă și crampe. Cu cât expunerea la căldură este mai îndelungată, cu atât simptomele se accentuează, precizează autorii cercetării.
În cazul în care temperaturile de afară ajung până la 40 de grade Celsius, căldura va genera în organism crampe și epuizare termică, ce se manifestă prin transpirație abundentă și puls rapid. Datele studiului mai arată că atunci când expunerea la astfel de temperaturi este îndelungată și însoțită de o activitate ce presupune efort fizic, riscul de accident vascular cerebral crește semnificativ.
Totodată, specialiștii atenționează că odată cu creșterea temperaturilor, sporesc și riscurile pentru sănătate. Autorii cercetării precizează că în cazul în care vă expuneți la soare, unde valorile termice variază între 40 și 50 de grade Celsius, este foarte probabil să suferiți un accident vascular cerebral. Expunerea completă la soare poate crește semnificativ și valorile tensiunii arteriale. Acestea, la rândul lor, pot provoca alte afecțiuni grave, precum insuficiența renală sau accidentul vascular cerebral. Pentru a evita acest lucru, specialiștii spun că trebuie să reacționați imediat la semnele pe care vi le transmite organismul.
Astfel, primele simptome care dau de înțeles că organismul nu mai poate rezista la căldură sunt crampele musculare, transpirație ambundentă, puls rapid și slăbiciuni. Imediat ce simțiți aceste semne pe corpul dumneavoastră, este indicat să mergeți la umbră, într-un loc mai răcoros sau, dacă simptomele sunt foarte accentuate, să consultați chiar un medic.
„Rezistenţa corpului uman la căldură scade cu vârsta. Astfel, cele mai sensibile la căldură sunt persoanele din mediul urban, femeile și persoanele cu vârsta cuprinsă între 18-39 ani şi 40-59. Însă nu toţi oamenii reacţionează la factorii climatici în mod egal. Există un număr semnificativ de persoane, organismul cărora este sensibil la valurile de căldură. Astfel, creșterea temperaturii medii şi maximale duce la creșterea numărului de solicitări a serviciului de asistență medicală de urgență”, atenționează autorii studiului.
Conform rezultatelor evaluării vulnerabilităţii al riscurilor schimbării climei asupra sănătăţii, cele mai vulnerabile zone ale Republicii Moldova care pot fi şi sunt afectate de eventualele fenomene ale schimbării climei sunt municipiul Chişinău, Sudul, şi parţial Centrul ţării. În același timp, specialiștii spun că efectul negativ a temperaturilor extremale, în cea mai mare parte, poate fi prevenit. Pentru aceasta este nevoie să țineți cont de recomandările medicilor – beți multă apă, stați mai mult la umbră sau în spații răcoroase și purtați haine deschise la culoare. Pentru ca aceste măsuri să fie luate din timp, este nevoie ca serviciile din domeniul sănătății să organizeze măsuri eficiente, precum avertizarea din timp şi informarea privind temperaturile extreme. De obicei, acest lucru nu se întâmplă, susțin experții în sănătate publică.
█ Cardiacii trebuie să evite soarele. Cum să ne protejăm de caniculă
„Experiența și estimările altor țări explică influența nefastă a temperaturilor extreme prin lipsa de potenţial, cunoştinţe, metode sau evidenţă neadecvată a morbidităţii la anumite grupuri-țintă din populație. Cea mai eficientă modalitate de pregătire a sistemului sănătăţii către asemenea situaţii este elaborarea şi implementarea planurilor de acţiuni - avertizarea oportună şi monitoringul operaţional efectuate de serviciile medicale, cât şi de infrastructura societății. Acum însă serviciile publice și agenţiile de sănătate sunt pregătite insuficient pentru perioadele de căldură severă”, precizează specialiștii Centrului Național de Sănătate Publică.
Aceasta pentru că valurile de căldură sau de frig nu sunt percepute de către autorități ca o problemă gravă. Specialiștii explică faptul că serviciile de stat subestimează riscurile pentru sănătate din cauza temperaturilor extreme, deoarece măsurile necesare pentru atenuarea efectelor acestora sunt foarte simple. Totuși, până acum responsabilii din domeniul sănătății au reușit să elaboreze un ghid de conduită pentru perioada de caniculă, care este distribuit Centrelor teritoriale de Sănătate Publică. Acest ghid este recomandat pentru utilizare de către populație, autorităţile publice locale, instituţiile medico-sanitare publice şi cele de învăţământ. Aceasta însă nu este suficient, susțin specialiștii. Pentru a evita problemele de sănătate generate de căldură trebuie elaborat un Plan Naţional de Acţiuni privind măsurile de adaptare la fenomene termice extreme. Documentul este în curs de elaborare, deși încă în 2010, la cea de-a V-a Conferinţă Ministerială pentru Mediu şi Sănătate, specialiștii au adresat un apelul către statele membre ale UE să contribuie şi să sprijine efectuarea estimărilor naţionale a impactului schimbării climatului asupra sănătăţii cu elaborarea planurilor locale de acţiuni şi strategii de adaptare.
█ Articole relaționate:
Probleme de sănătate care pot apărea în vacanță
Cardiacii trebuie să evite soarele. Cum să ne protejăm de caniculă