Redactor: Sorina David
Un bărbat în vârstă de 51 de ani din Ploiești, România, a ajuns duminică la Spitalul de Boli Infecțioase din Ploiești cu vărsături, febră și diaree, fiind ulterior transportat pentru un set complex de analize la Spitalul Județean de Urgență (SJU) Ploiești. Acolo s-a depistat faptul că bărbatul a lucrat o perioadă în Nigeria și s-a întors în România pe 25 iulie. Ulterior, acesta a fost transportat la Institutul de Boli Infecțioase „Matei Balș” din București. Ulterior, Ministerul Sănătății a anunțat că pacientul din Ploiești este suspect de infecție virală, fără să specifice diagnosticul etiologic.
Specialiștii spun însă că este puțin probabil ca să fie vorba de Ebola. Adrian Streinu Cercel, managerul Institutului de Boli Infecțioase „Matei Balș”, a declarat ieri că posibilitatea unei infecții cu Ebola în România se infirmă în proporție de 99%.
„Am luat pas cu pas toate datele epidemiologice și cele clinice ale pacientului și am găsit elemente care ne îndepărtează foarte mult de problematica infecției cu Ebola. Ne îndepărtăm destul de mult, practic cu peste 90%, spre 99%, de etiologia Ebola. Rămân însă o serie de alte infecții posibile, inclusiv cele de origine nigeriană. Noi monitorizăm circulația acestor virusuri hemoragice — nu e vorba numai de Ebol”, a precizat prof.dr. Streinu Cercel, citat de Agerpres.
Potrivit lui, din anamneza efectuată la pacientul din Ploiești, este vorba de două boli succesive.
„Cea de-a doua a ridicat această suspiciune. Evident că luăm în calcul istoricul din punct de vedere al patologiei pe care pacientul o prezintă și toate acestea sunt interpretate în context clinic”, a adăugat Streinu Cercel, precizând că pacientul nu a dorit să fie făcute publice date din dosarul său medical.
Medicul a explicat că pacientul „a lucrat muncă de birou”, nu a luat contact cu secreții ale unor pacienți, care oricum nu există pe teritoriul Nigeriei în acest moment.
„Nigeria este departe de a fi înregistrat focare pe teritoriul său și până în momentul de față nu recunoaște niciun caz cu transmitere interumană. Din acest acest punct de vedere, contextul epidemiologic este zero, nu putem să-l luăm în calcul”, a explicat șeful Institutului „Matei Balș” de legătura care s-a făcut între Nigeria, locul unde bărbatul a lucrat, și răspândirea virusului Ebola în Africa de Vest.
█ Tot ce trebuie să știi despre virusul Ebola
Streinu Cercel a mai subliniat că acest caz a arătat că protocoalele stabilite în acest domeniu funcționează foarte bine.
„Ziua de astăzi ne-a demonstrat că protocoalele care au fost discutate cu ministrul Sănătății au funcționat foarte bine, au funcționat și relațiile cu secretarul de stat Raed Arafat, care a pus la dispoziție sistemul de transport capsulat, astfel încât din punct de vedere al limitării riscului potențial de transmitere a virusului s-a făcut tot ce trebuia făcut”, a mai precizat medicul.
Patru suspiciuni de infectare cu Ebola au fost înregistrate în Nigeria din decembrie 2013 până la 1 august 2014, însă niciunul dintre cazuri nu a fost confirmat, potrivit unor date ale Organizației Mondiale a Sănătății, postate pe site-ul Institutului Național de Boli Infecțioase „Matei Balș”.
Amintim că Comitetul de urgență al OMS a considerat că epidemia cu Ebola întrunește condițiile unei urgențe de sănătate de dimensiuni mondiale.
În contextul agravării situației, este necesar „un răspuns internațional coordonat” pentru „stoparea răspândirii internaționale a Ebola”, a apreciat comitetul. Ebola s-a soldat cu aproape 1.000 de morți de la începutul anului, din circa 1.700 de presupuse cazuri, fiind „cea mai mare și mai severă epidemie” din ultimele patru decenii, a declarat Margaret Chan, directorul OMS.
Considerând că cele patru țări nu pot face față singure epidemiei, Margaret Chan a făcut un apel la „comunitatea internațională să le ofere sprijinul necesar”. Comitetul de urgență a exclus restricții în privința călătoriilor și a comerțului internațional, dar „statele trebuie să fie pregătite să depisteze și să trateze bolnavii de Ebola și să faciliteze evacuarea cetățenilor lor, îndeosebi a personalului medical, expuși la Ebola”.
Departamentul de Stat american a recomandat deja americanilor să amâne orice călătorie „neimportantă” în Liberia.
Comitetul de urgență al OMS le-a recomandat șefilor de stat din țările afectate „să decreteze stare de urgență și să se adreseze personal națiunii” pentru a informa populația despre situația existentă.
Ținând seama de perioada de incubație de 21 de zile, persoanele afectate ar trebui plasate într-o carantină de 31 de zile, a spus dr Keiji Fukuda, adjunct al directorului general, care se ocupă de epidemii.
Comitetul de urgență a enumerat câteva măsuri necesare în contextul epidemiei de Ebola. Cei care au fost în contact cu persoane bolnave, cu excepția personalului medical echipat cu îmbrăcăminte de protecție, nu trebuie să călătorească, iar echipajele de pe avioanele comerciale spre țările vizate trebuie să fie instruite și să primească echipament medical și de protecție pentru ei și pasageri. Comitetul mai recomandă ca cei care pleacă din țările afectate să fie examinați în aeroporturi, porturi și la punctele de frontieră, cu ajutorul unui chestionar și măsurarea temperaturii. Persoanelor suspecte li se va interzice ieșirea din țară.
Liberia și Sierra Leone, care au instituit deja starea de urgență, au plasat de curând în carantină trei orașe din zona contaminată, închizând unele drumuri și locuri publice, în efortul de a stopa epidemia. În contextul „amplorii epidemiei, a virulenței și a mortalității produse de virus”, președinta Ellen Johnson Sirleaf a decretat stare de urgență pentru 90 de zile și a anunțat „măsuri excepționale, inclusiv, dacă este cazul, suspendarea anumitor drepturi și privilegii”.
Potrivit specialiștilor, virusul Ebola se transmite prin contact direct cu sângele, lichidele biologice sau țesuturile persoanelor sau animalelor infectate. Provoacă o febră caracterizată prin hemoragii, vărsături și diaree.
OMS nu plasează în carantină cele patru țări unde au fost semnalate cazuri de Ebola (Guineea, Liberia, Sierra Leone și Nigeria) ca să nu agraveze situația lor economică, însă cere măsuri de control la granițe și atenție deosebită din partea companiilor aeriene care continuă zborurile în aceste state.
Este a treia oară că OMS instituie un astfel de regim de urgență: primul a fost în 2009 pentru epidemia de gripă aviară din Asia, iar al doilea, în luna mai 2014, din cauza evoluției cazurilor de poliomielită din Orientul Apropiat.
În Europa a sosit săptămâna trecută primul bolnav de Ebola, un misionar spaniol infectat și repatriat din Liberia. Și în Statele Unite au fost repatriați doi pacienți, personal medical.
█ Articole relaționate:
Gripa aviară se transmite de la om la om mult mai ușor decât s-a crezut până acum