Autor: Irina Papuc
Ministerul Sănătății și Compania Națională de Asigurări în Medicină au semnat un ordin comun prin care modifică bugetul alocat în acest an pentru medicamente compensate de către stat. Astfel, autorităţile în domeniu au tăiat 10 milioane de lei din banii care ar fi trebuit să-I cheltuie pentru procurarea medicamentelor compensate. În timp ce ambele instituții păstrează tăcerea, au apărut zvonuri că banii ar urma să fie îndreptați spre sistemul informațional pentru medicina primară pe care Ministerul Sănătății vrea să-l pună pe picioare până în luna octombrie. Proiectul ar fi fost stopat din lipsă de resurse.
Printr-o lege pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea acum o lună, s-a votat reducerea alocațiilor din bugetul de stat pentru CNAM în total cu 60 de milioane de lei. Atunci când legea a fost votată nu s-au explicat clar motivele pentru care se recurge la aceste diminuări. Ulterior subiectul nu a mai fost abordat, întrucât parlamentarii au plecat în vacanță.
Recent, Ministerul Sănătății și CNAM au semnat un ordin prin care modifică Normele metodologice de aplicare a Programului unic al asigurării obligatorii de asistență medicală pentru anul 2014, aprobat în decembrie anul trecut. Astfel este modificat articolul 133, unde sunt prevăzute alocările statului pentru medicina primară. Astfel, după modificările operate, statul va aloca 1 miliard 362 de milioane, în loc de 1 miliard 372 de milioane, așa cum a fost stabilit inițial. Banii au fost tăiați din bugetul pentru medicamente compensate. Din 226 de milioane de lei alocați initial, acum se dau doar 216 milioane.
„Vom aborda subiectul în comisie”
Am încercat să aflăm de la directorul general al CNAM de ce s-a recurs la această reducere de buget, însă Mircea Buga nu a răspuns la solicitarea noastră. De asemenea, încercările noastre de a lua legătura cu șefa Direcției asistență medicală primară de la Ministerul Sănătății, Tatiana Zatîc, nu au fost cu succes. La apelurile noastre nu a răspuns nici ministrul Sănătății, Andrei Usatîi și nici viceministrul Mihai Ciocanu.
De cealaltă parte, deputații din comisia parlamentară protecție socială și familie spun că au văzut acest proiect cu cinci minute înainte de a fi supus votului și că n-au reușit să înțeleagă despre ce este vorba.
„Am văzut proiectul cu cinci minute înainte de procedura oficială, de aceea nu am putut adresa întrebări. Ni s-a spus că nu avem voie. Am încercat să aflu care este motivul și la ședința Consiliului de administrare al CNAM. Directorul mi-a răspuns că nu cunoaște motivele, pentru că banii urmau să ajungă în gestiunea CNAM și că situația ar fi fost alta dacă structura deja deținea controlul asupra acestor resurse”, spune deputatul Valentina Stratan.
În schimb, spune Stratan, ministrul Sănătății a luminat-o asupra situației. „Am insistat să aflu și de la ministru. El mi-a spus să stau liniștită că banii oricum rămân la asistența medicală primară și că vor fi direcționați pentru acel sistem integrat pe care planifică să-l implementeze, dar că proiectul a rămas fără acoperire financiară. Totuși este vorba despre zeci de milioane și nu mi se pare corect ca banii din prestarea serviciilor să fie rupți pentru alte scopuri”, a adăugat ea.
Informațiile referitor la lipsa banilor pentru implementarea sistemului au fost infirmate de responsabilul de proiect, Alexandru Roșioru. „Există suficiente resurse, nu am oprit nimic. Chiar ne aflăm acum la etapa de pilotare a sistemului”, ne-a spus acesta.
Experții spun că micșorarea fondurilor pentru medicina primară se va simți pe pielea bolnavilor. Totodată, nu este clară decizia de a tăia anume din aceste fonduri care sunt prioritare și de ce sumele n-au fost repartizate fie uniform, fie din fondul de profilaxie al CNAM.
Reduceri de salarii și servicii mai puține
„Impactul asupra medicinei primare ar putea fi moderat, având în vedere că se reduc 10 milioane dintr-un miliard. Mai grav este în cazul medicamentelor compensate, unde bugetul total nu este atât de consistent. Chiar și așa, atunci când se recurge la rectificări de bugete și fonduri, tot timpul se reduce de la investiții capitale și nu de la prestarea serviciilor”, explică expertul Centrului PAS, Ghenadie Țurcanu. Astfel, rămâne de neînțeles de ce în acest caz fondul de dezvoltare a rămas intact. „Este vorba despre tendere valoroase și despre interese financiare, inclusiv cel de a arăta la nivel local că se face ceva”, a conchis expertul.
Notă: Sistemul informațional integrat pentru medicina primară care prevedea programarea la medicul de familie prin internet urma să fie aplicat în luna iunie a acestui an. Ulterior, Ministerul Sănătății a anunțat un nou termen – luna octombrie, fără a explica întârzierea.
█ Articole relaționate:
Guvernul a stabilit majorarea bugetului CNAM. Va crește însă și deficitul