Autor: Irina Papuc
Spitalele din Moldova, inclusiv cele raionale vor trebui să dezvolte unități și departamente de primiri urgente. Deocamdată, doar în câteva spitale din Chișinău funcționează astfel de departamente, ceea ce face ca șansele de supraviețuire a oamenilor aflați în stare gravă să se reducă la maxim. În lipsa lor, în loc de servicii urgente, oamenii sunt mai mult tratați simptomatic, fie sunt aduși direct la Chișinău.
Dacă în alte sisteme de sănătate Departamentele de urgență sunt dezvoltate cu succes și completează munca celor din serviciul de Ambulanță și a doctorilor din spitale, în Moldova despre crearea acestora la nivel național abia se vorbește. De fapt, Departamentele de urgență au rol intermediar între serviciul ambulanță și spital, pentru că anume aici persoanele în stare gravă sunt stabilizate și numai după aceasta pot fi transmise spitalului pentru internare și îngrijiri.
În Moldova, doar în câteva instituții funcționează astfel de Departamente. În aceste condiții, oamenii fie nu supraviețuiesc, fie rămân cu sechele. Cea mai optimistă soluție este ca aceștia să ajungă la Chișinău în timp record. „Dacă vorbim de o instituție raională, atunci persoana este adusă în secția de internare și după aceasta se ia decizia cum trebuie să se acționeze mai departe. În cazuri de urgență majoră, cum ar fi atac cerebral, infarct miocardic acut – se fac doar tratamente simptomatice, deoarece intervenții majore de eliminare a blocajului pot fi făcute numai la Chișinău și numai atunci când au trecut câteva ore de la producerea acestora”, explică expertul Ghenadie Țurcanu.
1.600 pacienți, spitalizați zilnic
În lipsa unui serviciu care să se ocupe de pacientul în stare de urgență, statisticile sunt mai mult decât grăitoare. Astfel, Serviciul de Urgență a deservit în 2013 peste 953 de mii de solicitări, dintre care 33 la sută– terapeutice, 24 la sută – cardiologice, 13 la sută – neurologice, 9 la sută– traumatologice. La Departamentele de urgență au fost înregistrate 873 de mii de vizite, dintre care 619 mii au fost spitalizați, adică peste 1.600 de pacienți au fost spitalizați zilnic.
Presiunea este exercitată pe Departamentul de la Spitalul de Urgență din Chișinău unde activează 24 de ore o echipă de cel puțin 15 specialiști. „Zilnic se înregistrează câte 240 de pacienți, ceea ce este foarte mult. Avem cinci chirurgi generaliști, cinci ortopezi traumatologi, trei neurochirurgi și specialiști în microchirurgie”, explică Gheorghe Ciobanu, directorul Spitalului de Urgență.
Autoritățile recunosc că nu pot gestiona urgențele chirurgicale, în special în caz de atacuri vascular-cerebrale și infarcturi. În aceste condiții, Ministerul Sănătății a ordonat la ultima ședință a Colegiului să fie organizate Departamentele de primiri urgente în spitalele municipale și cele de nivel terțiar, precum și unul în spitalul raional din Cahul. În restul spitalelor raionale ar urma să fie creare Unități de primiri urgente, unde numărul medicilor este mai mic, iar echipamentele – mai reduse. De fapt, un ordin în acest sens a fost semnat încă în 2013, însă lucrurile au fost tergiversate. Nici acum însă nu putem spune că reforma se va face într-un an. Problema cea mare este ca de obicei – lipsa de bani.
Planurile se vor materializa în doi-trei ani
„Probabil în doi-trei ani acestea vor fi funcționale și va fi pregătit mecanismul de contractare de la CNAM”, este de părere Gheorghe Ciobanu.
Totuși, experții spun că în condițiile planurilor Ministerului Sănătății de regionalizare a spitalelor este utopic să vorbim despre crearea Unităților de primiri urgente în fiecare spital raional, întrucât din unele instituții medicale vor dispărea serviciile chirurgicale și vor fi transformate în centre de reabilitare.
„Este vorba despre ineficiența alocărilor de resurse. Unitățile și departamentele de primiri urgente sunt create în instituțiile cu profil chirurgical. Dacă Ministerul Sănătății își propune să schimbe spectrul de servicii medicale în spitalele raionale, nu are rost să fie cheltuiți bani. Se va crea haos”, este de părere Ghenadie Țurcanu, expert PAS.
Un raport privind regionalizarea serviciilor medicale în zona de nord, publicat în 2013 prevedea crearea unui spital zonal, iar restul – să fie transformate în centre de reabilitare și îngrijiri de lungă durată. După același model ar urma să fie reformate toate spitalele din Moldova. Acum Departamente de primi urgente funcționează la Spitalul de Urgență, la Spitalul „Valentin Ignatenco”, unul la Institutul Mamei și Copilului și la Spitalul Municipal Nr.1, însă acestea sunt pentru urgențe pediatrice și nu pentru maternități.
█ Articole relaționate:
Serviciul AVIASAN va deveni o subdiviziune a Serviciului de Asistență Medicală Urgentă