Autor: Sorina David
În Republica Moldova, malformațiile congenitale reprezintă principala cauză a pierderii fătului în timpul sarcinii, în timpul nașterii, cât și în primele ore după naștere. Asta înseamnă că cei mai mulți copii nou-născuți - 26,3%, dar și feți care nu au reușit să se nască - 12,3%, mor din cauza anomaliilor congenitale. Este vorba de patologii cardiovasculare, reno-urinare și patologii ale sistemului nervos central.
În aproximativ 18 la sută din cazurile de deces, bebelușii mor în timpul nașterii, iar acest lucru reprezintă a doua cauză de deces în structura mortalității perinatale. Aceste realități sunt reflectate în studiul „Malformațiile Embrio-Fetale în Structura Pierderilor Reproductive”, realizat în Moldova și publicat în acest an. Cercetarea a fost realizată pe un eșantion de 1.203 gravide suspectate că ar putea naște copiii cu malformații congenitale.
Astfel, principalele anomalii care curmă viața nou-născuților în primele ore de la naștere, dar și a feților încă nenăscuți sunt cele cardiovasculare, reno-urinare și patologiile sistemului nervos central. Luate pe rând, anomaliile cardiovasculare au provocat decesul a peste 52 la sută dintre copiii participantelor la studiu. Anomaliile aparatului reno-urinar au provocat decesul a peste 26 la sută dintre bebeluși, iar malformațiile la nivelul sistemului nervos central – în 21 la sută din cazuri. Studiul a mai scos în evidență faptul că din totalul cazurilor de pierderi reproductive înregistrate în cadrul cercetării, cele mai multe s-au produs în timpul nașterii și într-un număr mai redus au fost avorturi spontane.
Femeile de după 35 de ani riscă să nască bebeluși cu malformații congenitale
Principalii factori care sporesc riscul de dezvoltare a unor astfel de malformații sunt vârsta femeilor, dar și istoricul medical al acestora. „Rezultatele diagnosticului antenatal la gravidele din Republica Moldova au relevat prezenţa următorilor factori de risc pentru malformațiile embrio-fetale: vârsta maternă de peste 35 de ani, antecedente patologice (anemie, afecțiuni renale), antecedente obstetricale (avort), antecedente familiale de malformații embrio-fetale și vârsta paternă de peste 45 de ani”, precizează Hristiana Caproș, obstetrician-ginecolog și autoarea studiului.
Așadar, vârsta înaintată a mamei reprezintă cel mai mare risc de dezvoltare a malformațiiilor congenitale la copil. Astfel, peste 54 la sută dintre copiii cu anomalii congenitale au fost născuți de mame trecute de 35 de ani. Riscul crește cu atât mai mult cu cât mamele de peste 35 de ani au antecedente obstetricale sau rămân însărcinate, având infecții ale tractului genito-urinar sau patologii, precum anemie, hipertensiune, diabet sau afecțiuni renale.
În această situație, specialiștii menționează că examenele medicale periodice a gravidelor sunt foarte importante. Asta pentru că cele mai multe malformații embrio-fetale se depistează anume în primele trimestre ale sarcinii.
„485 dintre feți (41,6%) au fost depistați cu suspecție de malformații în trimestrul I de sarcină, iar 680 de cazuri (58,4%) - în trimestrul II de sarcină”, precizează Hristiana Caproș. Acestea însă au fost descoperite doar la femeile care au efectuat examenele medicale pentru depistarea anomaliilor congenitale, precum analiza markerilor ecografici sau amnioscenteza – un test de diagnostic prenatal care se face pentru a determina dacă bebelușul are anumite anomalii genetice, malformații sau infecții. Procedura presupune extragerea unei mici cantități de lichid amniotic din uterul mamei.
„Actualmente, în Republica Moldova screeningul prenatal este selectiv, nefiind aplicat pe larg la toate gravidele. Nu avem încă un centru de medicină fetală cu terapie intrauterină, iar examenul ecografic se realizează doar în cazul gravidelor care riscă să nască un copil cu anomali”, mai precizează Caproș în studiu.
█ Statistici îngrijorătoare: Tot mai mulți copii se nasc bolnavi
Autoarea afirmă în concluzie că, în realitate, numărul avorturilor spontane sau a deceselor perinatale cauzate de malformații embrio-fetale ar putea fi mult mai mare, decât arată statisticile. Specialiști recunosc că deseori invocă drept motiv al unei pierderii productive alte patologii, deoarece nu pot analiza cu exactitate motivul decesului unui făt nenăscut.
„Deseori indicăm drept cauză a decesului un proces inflamator, o infecție, etc., pentru că nu putem stabili anomaliile de dezvoltare la copiii decedați. Asta pentru că avem un singur centru unde se fac teste de genetică. Acolo gravidele stau în rând și câte trei săptămâni ca să facă un test, nu mai vorbim de testarea micuților decedați. Plus la aceasta, teste pot fi făcute în maxim două ore după avort, pentru că materialul colectat trebuie să fie proaspăt, însă noi nu avem condiții să facem acest lucru”, a precizat Valentin Friptu, obstetrician-ginecolog.
Potrivit ultimelor date din Registrul Naţional de Malformaţii Congenitale al Republicii Moldova, în ultimii ani a fost înregistrată o majorare a incidenţei malformațiilor embrio-fetale - de la 11 nou-născuți raportați la o mie de nou-născuţi vii în 2006, la 16 bebeluși raportați la o mie de nou-născuţi vii - în 2013.
█ Articole relaționate:
Speranţă pentru bărbaţii infertili. Au fost creaţi spermatozoizi din pielea acestora
Bărbații afectați de infertilitate sunt mai expuși riscului de a se îmbolnăvi de cancer