Redactor: Virginia Murariu

Avem tendința să ne gândim la stres ca la o problemă imediată. Pe termen scurt, stresul ne face să ne simțim iritați, anxioși, tensionați, distrași și uituci. Dar asta e doar o parte a schimbărilor ce apar odată cu starea de stres.

De-a lungul timpului, niveluri ridicate de cortizol, hormonul stresului, ne poate afecta sănătatea noastră fizică, mentală și emoțională. Legătura dintre stresul cronic și cel potențial pentru sănătatea mintală - cum ar fi stresul post-traumatic, anxietatea, depresia și alte tulburări de dispoziție - este bine stabilită. Jurnaliștii de la Huffington Post au aflat care sunt schimbările de durată ce au loc atunci când trecem printr-o situație stresantă.

█ Boala care provoacă un miros neplăcut al părului. „În Moldova, pacienții nu prea înțeleg că au o problemă“ 

Stresul ar putea declanșa o schimbare chimică ce ne face irascibili

Mulți dintre noi știu că nu este plăcut să fii în jurul unei persoane stresate, deoarece aceasta ar putea fi irascibilă sau morocănoasă. Sub presiune, mulți oameni devin distrași, uituci, iar acest lucru ar putea fi un semn a efectelor distructive ale stresului asupra creierului.

Cercetătorii francezi au descoperit o enzimă, care atunci când se declanșează stresul atacă moleculele din hipocampus, responsabil pentru reglarea sinapsei. Când sinapsele sunt modificate se fac mai puține conexiuni neuronale.

„Aceste efecte duc spre pierderea sociabilității, evitarea interacțiunilor cu colegii și spre tulburări de memorie sau de înțelegere“, explică într-un comunicat de presă universitatea.

Stresul cronic poate micșora creierul

Evenimentele stresante din viată ar putea afecta capacitatea de memorie și de  învățare a creierului prin reducerea volumului de materie cenușie în regiunile creierului asociate cu emoții, auto-control și funcții fiziologice.

Un studiu din 2008 efectuat pe șoareci a descoperit că chiar și stresul pe termen scurt ar putea duce la probleme de comunicare între celulele creierului în regiunile asociate cu memoria și învățarea.

Un eveniment stresant poate ucide celulele creierului

Atunci când aflăm informații noi generăm în mod constant neuroni noi în hipocampus - o regiune a creierului asociată cu învățarea, memoria și emoția. Dar stresul în curs de desfășurare poate opri producerea de noi neuroni în hipocampus și poate afecta, de asemenea, viteza conexiunilor dintre celulele hipocamp, potrivit Scientific American. Mai mult, un studiu efectuat pe animale a constatat ca un singur eveniment stresant poate distruge neuronii noi creați în hipocampus.

La Universitatea din California cercetători au descoperit că creierul într-o stare cronică de stres generează mai multe celule producătoare de mielină și mai puțini neuroni decât un creier obișnuit, rezultând un exces de mielină (un strat izolator de protecție în jurul neuronilor) în hipocampus.

„Hippocampusul este deosebit de vulnerabil la stresul emoțional în curs de desfășurare, din cauza efectelor nocive ale cortizolului“, susține psihologul Daniel Goleman.

Stresul poate perturba memoria prin declanșarea unui răspuns de amenințare a creierului

În timp ce cortizolul împiedică activitatea hipocampusului se mărește dimensiunea și activitatea migdalei, principalul centru al creierului pentru răspunsurile emoționale și motivaționale. Migdala este responsabilă pentru procesarea fricii și percepției amenințării. Creșterea activității înseamnă că suntem într-o stare de a reacționa la amenințările percepute, ce poate avea drept efect reducerea capacității noastre de a acumula noi informații. Pot fi sporite, de asemenea, reacții emoționale.

„Un student care trebuie să susțină un test și este panicat din cauza susținerii lui, va uita, din cauza stresului, cele mai importante informațiile pe care le-a însușit pentru test“, a scris Goleman.

 

█ Articole relaționate:

Femeile din Moldova care au suferit o mastectomie vor putea beneficia de proteze mamare gratuite pentru reconstrucția sânului 

Poveștile unor tinere moldovence cu dizabilități și boli incurabile, care vor să spargă stereotipurile modei