Autor: Irina Papuc

Ajungem la spital cu o afecțiune, dar în schimb luăm altele. Peste 1.000 de moldoveni ajung să ia diferite infecții din spitale, iar cifra este în creștere. Specialiștii spun că în 80 la sută din cazuri, în Moldova infecțiile se transmit din cauza mâinilor nespălate.  

În timp ce directorii de spitale jură că respectă toate regulile sanitare și epidemiologice, specialiștii în epidemiologie spun că cele mai multe cazuri de dezvoltare a infecțiilor se produc din cauza igienei necorespunzătoare a mâinilor.

„De exemplu, în cazul infecției de plaga chirurgicală  agentul cauzal poate proveni de la pacientul supus intervenției chirurgicale, dar și transmis de echipa de intervenție prin intermediul mănușilor, lenjeriei, instrumentelor, echipamentelor, aerului, care nu corespund condițiilor de siguranță. Totuși, factorul primordial în transmiterea infecțiilor nosocomiale este nerespectarea igienei mâinilor, care sunt responsabile de circa 80% din infecțiile înregistrate”, spune Ecaterina Busuioc, epidemiolog la Centrul Național de Sănătate Publică. Totuși ea spune că nu este o caracteristică pentru Republica Moldova.

În alte cazuri, spune ea, este vorba despre organisme așa-zis saprofite, care se hrănesc cu substanțe organice în descompunere. Acestea sunt practic peste tot în spitale și sunt transmise atât de medici, cât și de pacienți și de vizitatori.

Totodată, specialiștii spun că durata spitalizării suplimentare din cauza acestor infecții este în creștere. Astfel, un pacient trebuie să stea suplimentar de la cinci la 35 de zile în spital, ca să se trateze de infecția dobândită. Potrivit epidemiologilor, durata spitalizării a crescut cu 14 zile. În același timp nu există date clare care să releve cât cheltuie sistemul de sănătate pentru tratamentul infecțiilor dobândite în timpul tratamentului în spitale.

█ Tot mai multe materiale medicale nesterile în instituțiile medico-sanitare din Chișinău. Cea mai mare pondere, în secțiile de obstetrică și ginecologie. 

„La nivel de țară aceste costuri sunt suportate de CNAM, care sunt integrate în costul unui caz tratat. Cifrele sunt diferite și depind de severitatea afecțiunilor. Statele UE, de exemplu, suportă costuri suplimentare de 7 milioane de euro, SUA - de la 4,5 până la 5,7 miliarde de dolari, în timp ce în Marea Britanie se cheltuiesc aproximativ 1 miliard de lire sterline”, mai spune Busuioc. În Moldova însă nu se fac astfel de calcule, pentru că spitalele nu raportează sumele. „CNSP nu deține astfel de date, însă presupunem că povara este destul de mare, din cauza majorării timpului de internare”.

În plus, o estimare completă este complicată de faptul că nu toate infecțiile sunt raportate, deși este obligatoriu. Epidemiologii spun că spitalele și doctorii, implicit, le ascund din frica de penalizare. Și nu este doar asta. Percepția despre o infecție asociată cu asistența medicală este greșită, spun unii manageri de spitale. „Pentru anul trecut am înregistrat 19 cazuri de infecții, cele mai multe în Maternitate și numai una de la chirurgie. Este un nonsens. Cu toții înțelegem acest lucru, dar iată mă lupt cu ei și le explic că trebuie să facă raportarea. Ei înțeleg infecția, atunci când există inflamații cu puroi, pe restul le cataloghează drept mici incidente la care nu trebuie să atragem atenția. Însă și schimbările de eliminări uterine sunt raportate ca infecție nosocomială ”, spune Roman Vasiliu, directorul spitalului din Nisporeni. Vasiliu spune că în instituția sa cazurile sunt raportate mai bine, de aceea incidența este mai mare.

Potrivit lui, costurile în spital legate de tratamentul infecțiilor dobândite sunt mici. „99 la sută dintre infecțiile înregistrate nu sunt purulente, de aceea tratamentul n-a implicat nici costuri mari, nici cheltuieli esențiale”.

█ Stetoscopul medicilor, mai murdar decât mâinile acestora. Acestea pot fi o sursă de răspândire a bacteriilor, precum stafilococus aureus 

Cifrele sunt mai mici și din cauză că spitalele nu raportează toate infecțiile. „Noi înregistrăm aproximativ 3 la sută din numărul total de lăuze și 7 la sută în cazul internărilor neonatale. În alte state se înregistrează și 20 la sută. Nu că la noi ar fi mai puține, pur și simplu n-avem posibilitatea de raportare. Este foarte greu să depistezi dacă un microb a fost adus de la mama de acasă sau de la spital”, spune Ștefan Gațcan, directorul Institutului Mamei și Copilului. Pe lângă faptul că angajații nu-și spală corespunzător mâinile, lipsește și un sistem de ventilare steril, care există numai într-o secție a născuților prematur, deși ar trebui să existe în fiecare maternitate. Și dacă sistemele de ventilare costă mult, atunci instituția nu-și permite nici măcar dezinfectanți să cumpere, în cantitățile necesare. „Anul acesta am cumpărat de 1, 3 milioane de lei, însă ar fi nevoie de aproape dublu”.

Nici Institutul însă nu are un calcul al costurilor suportate de infecțiile nosocomiale. Un astfel de raport, ar costa foarte mulți bani, mai spune Ștefan Gațcan.

 

█ Articole relaționate:

Moldovenii iau tot mai des infecții din spitale. De zece ani este în creștere numărul infecțiilor la femeile care nasc 

Tratează o afecțiune și se aleg cu infecții. Pacienții sunt nevoiți să mai stea la spital ca să scape și de ele 

Afaceri cu bahile în spitalele din Moldova. Vizitatorii și pacienții sunt nevoiți să le cumpere. Managerii afirmă că au bugete prea sărace ca să le dea gratuit. „Poate în 20 de ani vom fi mai bogați”