Autor: Virginia Murariu
Marcate de schimbările sarcinii, ale apariției copilului, dar și de cele hormonale, unele mămici înainte sau după naștere luptă cu ipohondria, o stare pe care n-o pot controla, dar care poate fi tratată. Specialiștii susțin însă că sunt și cazuri mai grave, când ipohondria trece în depresie antenatală sau postnatală. Se declanșează dacă această stare este transmisă genetic, dacă în familie nu există un mediu prielnic pentru viitoarea mamă, în urma nopților nedormite, a oboselii sau și din cauza faptului că tânăra nu este pregătită să devină mamă.
Psihologii spun că toate schimbările ce se produc în perioada sarcinii și a nașterii, schimbă și starea de spirit a mamei. Ele sunt copleșite de emoții, devin melancolice și triste, chiar dacă și-au dorit foarte mult un copil.
Starea îi este cunoscută Tatianei Rusu, care a devenit mamă în 2014, dar și altor sute de mămici care trec prin experiența nașterii. „Nu cred că scapă cineva. Eu mă băteam cu pumnul în piept că n-am cum să trec prin depresie postnatală, pe principiul că daca ți-ai dorit copilul nu vei suferi. M-am înșelat. Nu am fost afectată puternic, însă suficient“, mărturisește tânăra mămică. „S-a manifestat prin sensibilitate, plâns din orice, nervozitate. Îmi venea să-mi iau lumea în cap și să las tot în urmă, apoi mă simțeam vinovată că mă gândesc la așa ceva. Sentimentul de vinovăție e puternic. Te simți depășită de situație, ți se pare că toată lumea e fericită, călătorește, se distrează mai puțin tu. E al naibii de greu sa te simți așa. Mă alinam cu zâmbetul copilului și cu ajutorul soțului. După vreo 2 luni m-am simțit eliberată“, povestește Tatiana.
Doctorii spun că astfel de stări apar înainte, dar și după naștere. „În acest an am fost solicitată la 80 de cazuri de stări depresive. Dacă vorbim despre starea ipohondrică, ce apare la majoritatea mămicilor după naștere, aceasta constituie 50 de procente dintre acestea. Din cele 40 de cazuri - 10 procente sunt depresii antenatale“, spune Natalia Popov, psihologul spitalului Numărul 1, din Capitală. Specialista povestește că odată ce s-a manifestat în perioada antenatală, ipohondria va reveni și după naștere.
Apărută imediat după naștere, starea ipohondrică poate dura o săptămână. În această perioadă, spun psihologii, femeile au un dezechilibru psiho-emoțional: plâng, sunt sensibile la vorbe, fac panică în legătură cu sănătatea copilului sau refuză să aibă grijă de copil, etc.
Dacă sunt ignorate, melancolia, îngrijorările excesive și tristețea se pot transforma în depresie postnatală, explică medicii. „Mama poate avea stări de anxietate, îi scade pofta de mâncare, are tulbulări de somn, nu se poate concerta asupra unei activități, etc.“, spune Natalia Popov.
Starea acesteia s-ar putea însă să se agraveze și mai mult astfel încât mama să fie nevoită să se interneze la Spitalul Clinic de Psihiatrie. „După naștere, lucrurile se agravează, din cauza procesului nașterii, a stresului. Aceasta poate dura câteva luni și poate fi moderată sau severă, iar uneori are și simptome psihotice. Pacienta declară că ea este vinovată, din cauza ei suferă toată lumea, începe să se învinovățească singură, apar idei delirante, iar alteori niște voci acuzatoare“, explică doctorul conferențiar Ghenadie Cărăuș, medic psihiatru în cadrul Spitalului Clinic de Psihiatrie. „Am avut cazuri în care femeile au încercat să se sinucidă prin strangulare, tăierea venelor și consumul excesiv de pastile. Odată ce au ajuns la noi, le-am acordat asistență și s-au făcut bine“, a explicat specialistul.
Astfel, când starea mamei se agravează, medicii recomandă internarea acesteia, deoarece ea devine periculoasă pentru ea, dar și pentru copil. „Ele se internează la spital, în secția de psihiatrie, unde nu-și face vreun rău. Ideea de autoacuzare poate deveni foarte puternică, de aceea femeia primește tratament medicamentos ce se bazează pe antidepresive și calmante și se face psihoterapie individuală“, susține Ghenadie Cărăuș.
El spune că, în cazul depresiei, în cea mai mare parte este vorba despre o predispoziție genetică de boli mintale sau depresie. Nu este însă singura cauză. „Nașterea în sine este un factor foarte stresant pentru o femeie, iar o femeie pregătită insuficient ar putea prezenta o stare depresivă. O bună parte dintre femei nu-și dau seama că nasc un copil care are nevoie de îngrijire, protecție etc. În plus se mai adună și oboseala, nopțile nedormite. Tot aici contează și susținerea familiei, a soțului“, explică specialistul.
Perioada depresivă afectează și starea copilului. „O mamă depresivă este o problemă pentru copil. Fiind depresivă, mama este ca și absentă, noi vorbim despre o „mamă moartă“. Copilul n-o percepe“, spune Ghenadie Cărăuș.
Odată ce au fost tratate, femeile pot reveni la viața lor normală, au grijă de ei și de copii. Unele se pun pe picioare în 3-5 săptămâni, dar uneori este nevoie de câteva luni. Totodată, pentru îmbunătățirea stării mamei sau chiar și pentru prevenirea unor stări depresive, medicii recomandă familiilor să susțină și să ajute tânăra mămică. După naștere, aceștia sugerea că mama ar trebui să fie activă, să iasă la plimbare, să comunice, să aibă activități în fiecare zi, astfel încât să nu aibă mult timp liber pentru a aduna gânduri rele.
În Republica Moldova, serviciile de consiliere psihologică pentru femeile gravide aproape că nu există. Doar câteva maternități din Capitală au astfel de specialiști. În consecință, viitoarele mame sau cele care deja au născut sunt nevoite să lupte singure cu starea de ipohondrie sau depresie, iar în cel mai bun caz sunt ajutate să treacă de aceste etape de către familie.
█ Articole relaționate: