Autor: Irina Papuc
Acum câteva săptămâni Ministerul Sănătății a anunțat cu mare fast că Medicina de Familie din Moldova va dispune de un sistem informațional performant, care va ușura munca medicilor, care în sfârșit vor scăpa de chinul scrisului pe hârtie. Pentru scopul „nobil” au fost cheltuiți 19 milioane de lei. Pentru o mai mare claritate, precizăm că este vorba de peste 1 milion de euro, bani publici. Încălcând numeroase acte legislative, aflăm că de fapt Ministerul Sănătății a cheltuit acești bani pentru a ajusta un soft deja creat, din fonduri europene, încă în anul 2010 și care este utilizat acum fragmentar în unele instituții medicale. Interesele au fost atât de mari, încât autoritatea care trebuia să se ocupe de licitație a fost exclusă din proces, iar funcționarii nu și-au pus semnăturile pe documente.
Sistemul Informațional „Asistența Medicală Primară” a fost lansat acum două săptămâni, în cadrul unei conferințe de presă ample, iar jurnaliștii au fost invitați într-un Centru al Medicilor de Familie, unde le-a fost făcută o demonstrație practică a funcționalităților acestuia. Ministerul Sănătății a anunțat că este vorba despre un sistem construit de la zero, iar pentru elaborarea acestuia au fost contractate două companii – European Software Company, care este de fapt un SRL, înregistrat în Republica Moldova și Romanian Soft Company. Aceste două companii au un administrator comun și mai multe interese, dar la acest subiect vom reveni în unul din articolele următoare.
Să începem cu începutul. Ministerul Sănătății a depus încă în 2012 două proiecte la Centrul de Guvernare Electronică. Unul viza dezvoltarea unui sistem informațional pentru asistența medicală primară și altul pentru asistența medicală spitalicească, adică pentru spitale. Cele două proiecte au obținut aprobarea de la E-Guvernare, cu un buget de 700 de mii de lei. Potrivit legii, mai exact a Legii privind Instituția publică Centrul de Guvernare Electronică, din 18 august 2010, anume această instituție este responsabilă și trebuia să coordoneze implementarea proiectelor de dezvoltare a tehnologiilor informaționale și comunicațiilor. Totuși, odată cu aprobarea acelor două proiecte lucrurile au fost stopate, iar Ministerul Sănătății a decis să se ocupe singur de organizarea licitației pentru alegerea unei companii care să se ocupe de dezvoltarea softului.
SIA AMP sau totuși Medex ?
Responsabilii de la E-Guvernare spun că finanțarea a fost oprită, pentru că Ministerul a argumentat că „deține resursele necesare, inclusiv de la donatori externi, pentru a dezvolta softul”.
„Atunci, în 2012 a avut loc o colectare de inițiative de proiecte de la mai multe ministere. Unele au fost implementate de E-Guvernare. Cât privește aceste două proiecte s-a convenit că le va implementa Ministerul Sănătății, cu resursele lor. Noi nu ne-am implicat, decât în privința unor consultări pe marginea caietului de sarcini”, spune Iurie Țurcanu, coordonator tehnologic-șef la Centrul de Guvernare Electronică.
Faptul că Centrul de E-Guvernare a fost dat la o parte din proces o dovedește și un document, unde este indicată perioada, numărul licitației și rezultatul licitației pentru procurarea serviciilor de elaborare a unui soft. Este vorba despre Hotărârea grupului de lucru al Ministerului Sănătății pentru evaluarea ofertelor depuse în cadrul licitației Publice nr.2142/12, din 20 decembrie, 2012.
Totuși, denumirea completă a licitației dezvăluie ceea ce responsabilii din sănătate n-au spus niciodată – nu a fost elaborat un soft nou, s-a lucrat la îmbunătățirea deja existentului, cu denumirea de Medex.
„Evaluarea tehnico-financiară a ofertelor operatorilor economici, în cadrul licitației Nr.2l42l12 din 20 decembrie 2012, privind achiziționarea Serviciilor de dezvoltare a sistemului informațional automatizat de asistență medicală primară Medex, Cod CPV: 48814000-7. și adjudecarea contractului pentru execuția serviciilor sus-menționate”, așa suna ordinea de zi a ședinței grupului de lucru privnd problema respectivă.
Membrii grupului de lucru sunt nimeni alții decât funcționari ai Ministerului Sănătății - ministrul Andrei Usatîi, Alexandru Roșioru, șef e-Transformare, Petru Crudu, director adjunct al Centrului Național de Management în Sănătate, Victor Stasiuc, șef contabilitate și raportare, Tatiana Zatîc, șefa Direcției Asistența Medicală Primară, Ion Ciochină, șeful Direcției juridice și Rodica Scutelnic, șefa Direcției Asistență Medicală Spitalicească și Urgentă din cadrul Ministerului Sănătății. Deși din acest grup de lucru mai făceau parte și Vlad Manoil și Iurie Țurcanu, ambii de la Centrul de Guvernare Electronică, semnăturile acestora nu se regăsesc pe document. Mai mult, aceștia nici n-au fost prezenți la evaluarea ofertelor.
Două semnături lipsă
Decizia a fost una oarecum evidentă – din doi agenți economici, care ar fi acumulat cele mai multe puncte, câștigătoare a fost aleasă ICS European Software Company SRL, în detrimentul ICS TeamNet International SRL. Prima companie își propunea serviciile contra unui cost de 19 milioane de lei, plus TVA, iar a doua avea o ofertă mai mică, dar nu substanțială, cu 320 de mii de lei mai puțin.
Într-un final, ICS European Software Company a fost desemnată câștigătoare cu 199 de puncte, pe când TeamNet International acumulase 100 de puncte. Interesant este că grupul de lucru a identificat atunci 130 de riscuri privind calitatea metodologiei și uneltelor companiei câștigătoare, pe când cealaltă companie acumulase 0 riscuri. Aceasta nu este prima dată când TeamNet este perdantă în fața funcționarilor. Această companie de software s-a ocupat de implementarea Sistemului informatic de programare a pacienților, pus pe roate în 2011 din banii UNDP. Sistemul a fost însă blocat la scurt timp, iar Alexandru Roșioru spunea că nu vede rostul „dezvoltării sutelor de aplicații, pentru sute de programe, în cazul în care Ministerul Sănătății dezvoltă un sistem integrat”.
Am întrebat funcționarii de la Centrul de Guvernare Electronică de ce nu și-au pus semnăturile pe decizia Ministerului Sănătății și de ce, în general, au lăsat autoritatea să se ocupe de acest lucru, dacă legea spune clar că Centrul se ocupă de „proiectarea şi administrarea centralizată a aplicaţiilor utilizate în cadrul autorităţilor publice”. Mai mult, în Raportul de progres al implementării planului de acțiuni pentru o guvernare deschisă al Centrului de E-Guvernare pentru 2012 se menționează că „sistemul informaţional medical integrat spitalicesc și sistemul informaţional automatizat de asistenţă medicală primară sunt în fază de implementare”. Respectiv, implementarea acestora intra în responsabilitățile E-Gov, iar raportarea s-a făcut pentru Cancelaria de Stat.
Totuși, funcționarii de aici vorbesc despre decizia de a nu se implica, din cauza unor conjuncturi neclare.
„Sunt mai multe lucruri pe care am putea să le discutăm. Atâta timp cât nu am cunoscut toate aspectele de implementare, nu putem subsemna proiectele. Este o istorie destul de lungă cu aceste sisteme. Erau mai mulți competitori și conjuncturi neclare. Noi am renunțat la participarea noastră în acea componență. N-am vrut să ne implicăm într-o chestiune în care, de fapt, erau mult prea multe lucruri de studiat într-o perioadă foarte scurtă”, afirmă Iurie Țurcanu.
„Înțelegeam că unele module din unele sisteme erau la o anumită etapă de pilotare. În același timp, se solicita o achiziție nouă de sisteme care, poate, aveau funcționalități egale cu cele vechi. Unii contestau, alții lăudau. Trebuia efectuat un studiu complex ca să înțelegem mai bine totul, dar noi nu avem atâta timp la dispoziție. Acolo unde avem certitudinea că putem judeca asupra calității, bugetului, ne-am implicat, unde nu avem această informație disponibilă, nu putem să ne implicăm”, mai adaugă Țurcanu, motivând astfel lipsa semnăturii pe document.
Medex a fost transmis dezvoltatorilor
Suma de 1 milion de euro pe care a dat-o statul pentru acest soft i se pare uluitoare. „Mi se pare o sumă exagerată pentru astfel de sisteme, oricât de mari ar fi ele. Poate doar implementarea și informatizarea întregului sistem în toate spitalele ar fi justificat cumva banii, dar mi se pare o sumă mult prea mare”.
Deși era de așteptat, Alexandru Roșioru, direct implicat în dezvoltarea sistemului, n-a fost prea explicit. Inițial ne-a spus că am făcut „o eroare”, atunci când vorbim de SIA AMP și Medex, ca despre unul și același sistem. Ulterior, abordarea a fost alta. „Corect, Medex a fost transmis dezvoltatorilor. S-a ales o denumire mai universală – Sistemul Informațional Automatizat Asistența Medicală Primară”, ne-a scris Roșioru. Referitor la bani și la costul softului a fost însă mult mai succint. „Pentru o explicație mai amplă, faceți o solicitare la grupul de lucru de la Ministerul Sănătății”, ne-a îndemnat el, deși și numele lui figurează în acest grup de lucru.
Am solicitat o evaluare a SIA AMP și Medex, soft ce poate fi obținut cu codul-sursă de pe site-ul cnms.md, de la experți în domeniul IT, pentru a vedea cât de mult diferă sau se aseamănă funcționalitățile și structura celor două produse. La o examinare sumară, aceștia ne asigură că au identificat puține diferențe, ceea ce ne-a determinat să solicităm o expertiză aprofundată, pentru a vedea dacă suma alocă poate fi justificată. Vom reveni cu detalii în unul dintre articolele următoare.
Încă un 1 milion pentru Medex
Sistemul Medex a fost elaborat începând cu 2010 și a fost conceput de asemenea pentru asistența medicală primară. Softul a fost pilotat în cadrul AMT Centru. În 2010, presa scria despre faptul că Medex va fi implementat la nivel de țară și că toți moldovenii se vor programa la medic prin internet. Softul Medex a cunoscut două etape de dezvoltare – prima a fost denumită Medex 1, iar a doua și respectiv ultima versiune – Medex 2, care a integrat în sine toată baza de date deja existentă în prima versiune a softului. Proiectul a costat 1,2 milioane de euro, iar banii au fost alocați în cadrul proiectului finanțat de UE „Suport pentru reforma sănătății. Fortificarea asistenței medicale primare în Moldova”.
Într-un articol suplimentar vom reveni cu detalii despre compania European Software Company și volumul contractelor câștigate de către aceasta cu instituțiile medicale publice. De asemenea, vom da detalii și despre felul cum vede Ministerul Sănătății integrarea promisă de atâtea ori a două softuri care prin esență nu pot fi integrate și pentru care, efectiv, sunt cheltuite inutil sute de mii de lei în fiecare an. Aici intervine Romanian Soft Company, cu produse dezvoltate și implementate în spitalele din România.
Mai jos este atașat documentul privind decizia grupului de lucru al Ministerului Sănătății privind licitația pentru dezvoltarea Medex.
█ Articole relaționate: