Redactor: Sorina Bujarov

Ministerul Sănătății intenționează să înființeze un mecanism prin care pacienții români vor putea oferi feedback despre calitatea serviciilor medicale primite și vor putea reclama plățile informale solicitate în spitalele de stat sau alte încălcări ale demnității lor unui Consiliu etic.

În referatul de însoțire al proiectului Ministerului Sănătății se admite ca “în practică sunt des întâlnite încălcări ale drepturilor pacienților”. Majoritatea în aceste consilii etice va fi deținută chiar de angajații spitalului care trebuie supravegheat din punct de vedere etic, scrie Hotnews. 

Ministerul Sănătății propune constituirea în fiecare spital a unui Consiliu de etică care va fi format din 4 angajați ai spitalului respectiv (doi medici, un asistent medical și un reprezentant al administrației), un reprezentant al Casei de Asigurări din județ, un reprezentant al autorităților locale sau DSP-ului județean și un membru al asociațiilor de pacienți.

Aceștia vor supraveghea respectarea regulilor etice și vor analiza sesizările pacienților cu privire la plățile informale. Trei dintre membri consiliului etic (medicii și asistentul) vor fi aleși prin vot chiar de către colegii lor al căror nivel etic vor trebui sa-l monitorizeze. Alți trei membri sunt numiți direct pe linie ierarhică de către superiorii lor instituționali. Pacienții vor avea un singur reprezentant în aceste consilii.

Printre rolurile acestui Consiliu de etică se numără înaintarea către organele abilitate a sesizărilor pacienților cu privire la plățile informale sau la condiționarea actului medical, verificarea medicilor care au fost reclamați de pacienți sau protejarea medicilor în fața abuzurilor ierarhice sau a celor venite din partea pacienților.

█ Medicii sunt obligați să nu ia mită, în schimb nu sunt stimulați să renunțe la plățile ilegale. Directorii motivează că n-au bani pentru idei originale

Deși majoritatea în aceste consilii de etică va fi deținută chiar de angajați ai spitalului care trebuie supravegheat din punct de vedere etic, în proiect se menționează că acest consiliu “este independent de ierarhia medicală și de îngrijiri a spitalului”. Pentru a putea candida, medicii sau asistenții medicali trebuie să aibă “reputație morală, integritate a comportamentului și lipsa cazierului judiciar”.

Consiliul etic poate propune direcțiunii spitalului “adoptarea și implementarea măsurilor de prevenire a corupției”. Dar după soluționarea sesizării pacienților de către consiliu, directorul spitalului “va dispune măsurile pe care le consideră necesare”.

În formularul de feedback pe care pacienții îl vor putea completa, la secțiunea drepturile pacienților, este menționat articolul din lege care precizează că “pacientul poate oferi angajaților sau unității unde a fost iîgrijit plăti suplimentare sau donații, cu respectarea legii”. Problema este că la un deceniu de la scrierea acestui articol, guvernanții nu au binevoit să precizeze și normele lui de aplicare: cum și în ce fel se pot face aceste plăți suplimentare.

În legea sănătății este menționat de câțiva ani buni că spitalele sunt obligate să pună la dispoziția pacienților formulare prin care calitatea serviciilor medicale primite să fie evaluată. Dar mai puțin de 2% din spitale au respectat această obligație legală.  

█ Miliardele din sănătate, acumulate din buzunarul pacienților. Sume colosale „se pierd” până a ajunge în conturile spitalelor 

Proiectul pus acum în dezbatere publică este elaborat de compartimentul de integritate din cadrul Ministerului Sănătății în cadrul unui proiect finanțat cu aproape 2 milioane de euro din fonduri europene în parteneriat cu Asociația pentru Implementarea Democrației. Aceasta asociație este condusă de Alexandru Cumpanasu, fost lider al tineretului liberal din județul Olt, debutul proiectului fiind în 2012.

“Existența plăților informale, care sunt estimate la aproximativ 300 de milioane Euro pe an, reprezintă un cost ascuns al serviciilor de sănătate cu impact negativ asupra bugetului familiilor din România”, se menționează în proiectul Ministerului Sănătății. “În practică sunt des întâlnite încălcări ale drepturilor pacienților, de la refuzul acordării serviciilor medicale sau sanitare până la condiționarea acordării acestora de obținerea unor beneficii personale. Aceasta stare de fapt induce incertitudine în privința onestității personalului medical și secundar, neîncredere în actul medical prestat, ceea ce se traduce într-un grad scăzut al încrederii pacienților în calitatea serviciilor medicale”.

Românii sunt europenii cu cea mai scăzută încredere în sistemul lor medical. În documentul menționat, MS constată “cu îngrijorare deteriorarea imaginii profesioniștilor din sistemul de sănătate prin incriminarea lor că responsabili pentru perpetuarea fenomenului plăților informale, rezultat al lipsei unor stimulente salariale corespunzătoare și încărcarea birocratică a profesiunii medicale, ceea ce conduce la demotivarea lor, aceștia preferând, în ultimii ani, să părăsească sistemul de sănătate național”.

 

█ Articole relaționate: 

CNAM recunoaște: volumul plăților informale, extrem de mari, mai ales pentru internarea în spitale. Experții spun că este vorba de milioane 

Interviu cu Andrei Usatîi, Ministru al Sănătății: „Din câte înțeleg și pricep eu, există multă mită în spitalele noastre“ 

Ministrul Sănătății, Andrei Usatîi, se pronunță pentru legalizarea plăților informale la medic