Autor: Irina Papuc
Mai multe companii IT care intenționau să participe la licitația pentru dezvoltarea sistemului informațional al Ministerului Sănătății pentru asistența medicală primară au decis să rupă tăcerea și a anunțat că a fost nevoite să se retragă din competiție. Și asta, pentru că documentația elaborată de către autoritate limita dreptul la concurență, avantajând un singur agent economic. În pofida solicitărilor însă, Ministerul Sănătății n-a modificat niciun act, iar alte autorități responsabile de achiziție au preferat să nu se implice.
În Caietul de sarcini, elaborat pentru companiile care urmau să dezvolte sistemul informațional Medex pentru medicina primară, Ministerul Sănătății a stabilit mai multe reguli, care îi fac eligibili pentru a participa la licitație. Cele mai multe companii s-au lovit însă de o singură condiție – cea de a fi implementat în Republica Moldova sisteme informatice integrate în domeniul sănătății. O parte din companii au reușit să ofere soluții IT în numeroase state europene, însă în Moldova dezvoltarea și implementarea acestora este abia la început de cale. Astfel, mai multe companii au solicitat Ministerului Sănătății să elimine această cerință, pentru că favorizează anumite companii și încalcă dreptul la libera concurență.
Cerințe pentru „liberă concurență”
De altfel, Ministerul Sănătății solicita ca și condiție obligatorie ca firma să fi implementat deja anume în Republica Moldova cel puțin „două sisteme informatice integrate pentru managementul activității medicale”. În continuare, din echipa de proiect trebuia să facă parte un manager tehnic, un arhitect de infrastructură hardware, un expert în software medical, experți în analiză business medical, cel puțin doi experți în implementare, un coordonator pe instruire și cel puțin doi instructori în software medical. O condiție obligatorie pentru toți acești specialiști a fost ca aceștia să dețină experiență specifică în sistemele integrate medicale și să fi participat în minim două proiecte, dintre care unul în Republica Moldova.
Reprezentanții unor companii, care s-au avântat să participe la licitație, ne-au spus că au solicitat în scris Ministerului Sănătății să modifice această cerință întrucât nu ar fi relevantă. „Domeniul e-Sănătate în Republica Moldova nu este dezvoltat, numărul proiectelor este restrâns, iar mărimea lor este mică, de aceea vă rugăm să anulați limitarea experienței referitor la implementarea proiectelor în Republica Moldova”, se arată într-o scrisoare emisă Ministerului Sănătății de către una dintre companiile IT, care a solicitat anonimat.
Un sistem „neobișnuit”
În replică, Ministerul Sănătății a anunțat firma că nu va exclude prevederea, însă argumentarea a fost echivocă, autoritățile invocând că Moldova are un sistem de sănătate mai neobișnuit – de trecere de la cel sovietic (Semashko) la unul modern. „Experiența în Republica Moldova este necesară atât pentru implementare, cât și pentru perioada de post implementare. Dezvoltarea și implementarea SIA AMP, fiind un proiect complex și unul de importanță națională și este evident că nu ne putem permite să pierdem timp pentru aspectele de comunicare sau legislație dintre beneficiar și dezvoltator. Putem chiar menționa că cerința este formulată anume în scopul respectării legislației, inclusiv Legii nr.96 privind achizițiile publice, care prevede la litera c), că trebuie să fie asigurată concurența și combaterea concurenței neloiale în domeniul achizițiilor publice și litera h), care prevede că urmează să se asigure tratament egal, imparțialitate, nediscriminare în privința tuturor ofertanților și operatorilor economici”, se arată în răspunsul semnat de către ministrul Sănătății, Andrei Usatîi.
În consecință, unele companii au renunțat să mai participe la tender, iar pentru câștigarea licitației „s-au bătut” în final CS European Soft Company SRL și compania românească TeamNet International. Câștigătoare a fost desemnată European Software Company care este succesoarea în Republica Moldova al Romanian Soft Company. Administrator oficial al firmei în Moldova este Dragoș Gatlan, care face parte din echipa de management al companiei din România. De altfel, este complicat să verificăm cel puțin ce echipă are compania în Republica Moldova, întrucât aceasta nu are un site unde să afișeze informații de interes public. Pe un site de specialitate este indicat că firma are șapte angajați. Conducerea European Software Company a refuzat să discute cu noi în repetate rânduri.
De altfel, Romanian Soft Company este compania care a implementat cele mai multe softuri în Republica Moldova de tip web-based, acestea fiind însă implementate fragmentar în trei spitale publice. Ulterior, European Software Company a obținut, prin licitație publică, dreptul de a le dezvolta. Niciuna dintre ele însă nu pot fi integrate acum.
Standarde ad-hoc și investiții duble
Într-un raport al său din anul trecut, Banca Mondială atrăgea atenția asupra faptului că Ministerul Sănătății s-a avântat să creeze și să implementeze un soft înainte ca autoritățile să aprobe Strategia de e-Sănătate.
„Guvernul Republicii Moldova s-a angajat într-o decizie politică de a continua lansarea unui sistem informațional pentru asistența medicală primară, înainte de aprobarea finală a Strategiei e-Sănătate. În luna mai 2013, Ministerul Sănătății a încheiat un contract pe doi ani pentru dezvoltarea de software AMP pentru suma de aproximativ 1.2 milioane de dolari, de la bugetul de stat. În acest sens, există preocupări legate de faptul că punerea în aplicare a sistemului în asistența medicală primară a început înainte de finalizarea strategiei de e-Sănătate, precum și înainte de adoptarea oricărei strategii funcționale de e-Health, precum și de standarde tehnice și de calitate. Acest lucru ar însemna că sistemul va introduce de fapt standarde ad-hoc care ar putea crea probleme în viitor în integrarea cu alte sisteme, iar acest lucru ar putea duce la investiții duble”, se arată în raport.
Amintim că Ministerul Sănătății a cheltuit 1 milion de euro pentru a „dezvolta” softul pentru Asistența Medicală Primară. În documentația de licitație pregătită de autoritate, a fost indicat însă că firma care a câștigat licitația nu urma să dezvolte un soft nou, ci să-l extindă pe unul vechi, deja existent – Medex. CNA a anunțat că s-a autosesizat pe marginea cazului și că verifică legalitatea acțiunilor Ministerului Sănătății.
█ Articole relaționate:
CNA s-a autosesizat în cazul softului Ministerul Sănătății, „reparat” cu 1 milion de euro