Autor: Sorina Bujarov
Copilul de doi ani, care a decedat de meningită la spitalul din satul Cărpineni, raionul Hâncești, suferea de meningită meningococică - o formă a bolii cu evoluție severă, care de obicei are un sfârșit letal dacă tratamentul nu este aplicat imediat. Cel puțin asta susține șefa secției de pediatrie a spitalului în care copilul a fost internat înainte de a muri. Potrivit acesteia, copilul nu a prezentat niciun alt simptom în afară de febră ridicată, motiv pentru care lucrătorii medicali nu au avut suspiciuni legate de meningită.
„A fost un caz foarte complicat anume din motivul că boala s-a manifesta aproape asimptomatic, adică fără simptome. Singurul lucru vizibil era febra ridicată, însă care s-a normalizat după ce copilului i s-au administrat medicamentele necesare. Mai mult, copilul era activ, vorbea, avea poftă de mâncare, ceea ce, de fapt, nu este specific meningitei. Cred că oriunde s-ar fi aflat acest copil, oricum ar fi decedat, pentru că așa se manifestă boala pe care a dezvoltat-o”, a precizat pentru Sănătate INFO, Natalia Schipschi, șefa secției de pediatrie de la spitalul din Cărpineni.
Medicul mai susține că fetița a fost adusă la spital după zece ore de la debutul maladiei, care a început să se manifeste prin febră ridicată. De acest lucru însă doctorii și-au dat seama abia când pe corpul copilului au apărut erupții hemoragice. „Am înțeles că este vorba de meningită abia când pe corpul copilului au apărut erupții și ne-am dat seama că boala, de fapt, se manifestă de aproape o zi întreagă. Era clar că starea lui s-a agravat foarte mult, dar chiar nu aveam cum să ne dăm seama că e vorba de meningită, pentru că temperatura lui se normalizase, iar el era destul de activ”, a mai adăugat medicul.
Meningita nu este o boală foarte des întâlnită în Republica Moldova. Ultimele date prezentate de Ministerul Sănătății arată că infecțiile meningococice se întâlnesc la maxim patru persoane, dintr-un eșantion de o sută de mii. Letalitatea prin formele grave, fulminante atinge rata de 60-70%. Și medicii recunosc că nu au foarte multă experiență în a diagnostica această maladie. Astfel, în toată cariera sa de medic, doctorul care s-a ocupat de tratamentul copilului decedat de meningită mărturisește că a întâlnit doar două cazuri de meningită. „În aproape două decenii de activitate am întâlnit două cazuri de meningită”, a mărturisit Natalia Schipschi.
Nici medicii de familie, cei care ar trebui să observe primele simptome ale meningitei, nu prea au avut de-aface cu această boală. Unii au întâlnit maxim două cazuri în toată practica lor, în timp ce alții mărturisesc că nu au avut niciun caz de acest fel. De exemplu, medicul de familie din Căplani, raionul Ștefan Vodă mărturisește că în toată experiența sa de lucru de peste 20 de ani a întâlnit doar două cazuri de meningită. „M-a ferit Dumenezeu de astfel de boală. Am avut doar două cazuri și, din păcate, unul dintre copilași a decedat. Boala se manifestă doar prin febră, iar părinții crezând că este un simtom trecător, au refuzat spitalizarea”, mărturisește medicul de familie Vladimir Calalb. De atunci, pentru siguranță, trimite toți copiii cu febră înaltă la investigații complexe la spitalul raional. Mai mult, spune că a instruit și asistentele medicale ca, atunci când fac vizite la domiciliu, să informeze și părinții despre simptomele distincte ale acestei maladii.
Alți medici sunt însă de părere că părinții nu trebuie să fie informați în legătură cu simptomele timpurii ale menigitei. Asta ca „să nu încurce orice febră cu meningita și să nu solicite doctorul nefondat”. Este vorba despre medicul de familie din satul Scăieni, responsabil și de alte trei localități din raionul Dondușeni. „Muncesc doctor de aprope 15 ani și niciodată nu am avut bolnavi cu meningită. Anul trecut a fost un caz în satul Plop, medicul de acolo poate să vă zică mai multe. Eu nu pot să vă explic, dar puteți găsi informații pe internet. Eu tot de acolo mă informez când am un caz mai complicat”, a afirmat Aliona Rășchitor.
Am insistat totuși să ne spună de ce părinții nu trebuie să cunoască simptomele timpurii ale meningitei – „Sunt atâtea boli pe lumea asta, pentru ce părinții să cunoască simptomele la toate?! Ei și așa sunt stresați. Iată când a fost epidemia de poliomielită în Pakistan am informat părinții despre boala aceasta, dar nu văd rostul să le explicăm ce e meningita, din moment ce la noi în sat nu sunt astfel de cazuri”, a mai adăugat medicul de familie din Scăieni.
Potrivit Protocolului național pentru infecțiile meningococice, medicina primară, de asemenea, este responsabilă pentru depistarea timpurie a acestei maladii. Conform documentului, medicii de familie sunt obligați să efectueze anamneza clinico-epidemiologică a pacienților cu suspecții de meningită, să efectueze analiza generală a sângelui, etc. Totodată, medicul de familie trebuie să determine precoce și gradul de urgenţă a infecțiilor meningococice, ceea ce va permite acordarea asistenţei prespitalicească corectă și prevenirea consecinţelor grave. Ajuns la spital, pacientul cu meningită meningococică trebuie tratat cu următoarele preparate – Prednisolon (5-10 mg/kg), Cloramfenicol (25 mg/kg) sau Cefotaxim (50 mg/kg), Furosemid (1-2 mg/kg), sol. Metamizol 50% (0,1 ml/an viaţă), sol. Difenhidramină (1% – 0,1 ml/an viaţă), sol. Papaverină 2% (0,2 ml/an viaţă) și Diazepam (0,5-1 mg/kg) în caz de convulsii). Medicul Schipschi și-a amintit doar un singur preparat - Trikaxon, ca fiind administrat copilului decedat de meningită. Acesta însă nu se regăsește în lista de medicamente prevăzute în Protocolul național.
Potrivit specialiștilor, principalele simptome ale meningitei la copii mici sunt plânsul strident, respirație rapidă sau neobișnuită, febră, piele palidă, pătată sau albăstruie, inactivitate, mâini și picioare reci, iritabilitate, vomă, etc. Meningita se întâlneşte mai frecvent la copii cu vârste sub 4-5 ani, în special la cei mai mici de 3 ani. Maladia se dezvoltă în special iarna şi primăvara.
█ Articole relaționate: