Redactor: Irina Papuc

Milioane de oameni din SUA care  primesc doze mici de aspirină zilnic, pentru a preveni un atac de cord sau accident vascular cerebral, se conduc după rețete prescrise incorect.

Unul din zece americani primește tratament zilnic cu aspirină, conducându-se de rețete prescrise greșit de către doctori. Aceasta a fost concluzia unui nou studiu publicat în Jurnalul Colegiului American de Cardiologie, condus de o echipă de la Colegiul de Medicină Baylor din Houston.

Din cauza faptului că aspirina poate fi cumpărată și fără prescripția doctorului, cercetătorii cred că utilizarea necorespunzătoare a acestui preparat poate fi mai răspândită. În luna mai, anul trecut Food and Drug Administration (FDA) a informat americanii despre faptul că este împotriva utilizării generale a aspirinei cu scopul de prevenire, scrie Medical News Today.

Pentru a preveni un atac de cord sau accident vascular cerebral în primul rând, cercetătorii au evaluat liniile directoare ale organizațiilor specializate precum American Heart Association și US Preventative Services Task Force. Făcând referire la prevederile acestora, cercetătorii au stabilit că utilizarea de zi cu zi a aspirinei ar fi o decizie nepotrivită la pacienții a căror risc de a dezvolta maladii cardiovasculare a fost de sub 6% pe parcursul ultimilor zece ani.

 Atenție! În Moldova, aspirina este contraindicată copiilor de până la 18 ani care au infecții respiratorii virale

 Ei au folosit apoi această regulă pentru a analiza datele pe un eșantion național de 69.000 de pacienți cărora li s-a prescris aspirină pentru prevenirea primară a bolilor cardiovasculare. Aceștia au exclus pacienții care au înregistrat deja un eveniment cardiovascular - cum ar fi atacul de cord sau accident vascular cerebral, inclusiv cei afectați de boli de inimă, cum ar fi fibrilația atrială.

Analiza a arătat că aproape 12% dintre pacienții la nivel național au luat aspirină după o prescriere necorespunzătoare. Echipa a constatat că utilizarea incorectă a aspirinei a fost cel mai frecvent întâlnită în rândul femeilor, decât la bărbați (17 la sută, față de 5 la sută). Pacienții care luau medicamentul erau mai tineri în medie cu 16 ani, decât cei cărora aspirina le era prescrisă corespunzător.

Aceste constatări sunt grave, întrucât nu există nicio dovadă, atenționează autorii, care ar confirma că aspirina reduce riscul unui prim accident vascular cerebral sau atac de cord la persoanele care nu au antecedente de evenimente cardiovasculare și un risc scăzut de a dezvolta acest tip de maladii. În schimb, aceasta provoacă reacții adverse. Este ridicat riscul de a dezvolta sângerări în intestin sau stomac și de accident vascular cerebral hemoragic.

 Cum poți obține beneficii maxime din analgezice, fără efecte secundare 

Ravi S. Hira, un cercetător în cardiologie de la Colegiul de Medicină Baylor, spune că medicii trebuie să determine cu maximă seriozitate dacă potențialul de sângerare depășește beneficiile potențiale ale aspirinei. „Din moment ce aspirina poate fi procurată fără a fi nevoie de rețetă, educarea pacienților contra utilizării aspirinei fără recomandarea doctorului va juca un rol-cheie în evitarea utilizării necorespunzătoare a acesteia”, a adăugat specialistul.

„Evenimentele coronariene majore sunt reduse cu 18 la sută cu ajutorul aspirinei, dar cu prețul unei creșteri de 54 la sută din hemoragiile extracraniene majore. Fiecare două evenimente coronariene majore s-au dovedit a fi prevenite prin utilizarea profilactică a aspirinei, suportând costul unei sângerări extracraniene majore. Cu toate acestea, aspirina este pe larg aplicată”, s-a expus într-un editorial pe marginea studiului și Freek WA Verheugt, profesor de cardiologie la  Heart and Lung Center și președinte al Departamentului de Cardiologie, la Onze Lieve Vrouwe Gasthuis și la Centrul Medical Universitar din Nijmegen din Olanda.

 

 Articole relaționate:

Patologia care, la nivel european, provoacă mai multe victime decât cancerul. În Moldova aceasta este aproape la fel de frecventă, iar medicii spun că poate apărea și în urma unui furuncul 

Mor cu zile. În Moldova, aproape jumătate din bolnavii care suferă un infarct miocardic nu pot fi salvați. Spitalele raionale îi tratează cu medicamente, deși ei au nevoie de alte proceduri 

Moldovenii sunt informați de către ginecologi și chirurgi despre factorii de risc a infarctului miocardic, și mai rar de către cardiologi sau medici de familie