Autor: Irina Papuc
Moldovenii au o predilecție înnăscută pentru lux. Chiar dacă ne plângem că nu avem bani în sistemul de sănătate, se pare că mai degrabă nu știm cum să-i utilizăm eficient. Un bloc nou construit al Stației Zonale de Urgență Centru lasă cu gura căscată pe oricine ar intra. Logica lucrurilor este inversată – în timp ce ne plângem că nu avem ambulanțe dotate și tehnică performantă, aici s-au investit milioane de lei în mobilă din lemn masiv și piele ecologică de calitate lux. Deciziile somptuoase nu ar fi atras atenția nimănui dacă nu ar fi fost vorba despre o instituție publică, non-profit care funcționează din bani publici.
Vorbim despre noul sediu al Stației Zonale de Urgență Centru, care a fost dat în exploatare exact înainte de alegerile parlamentare din 30 noiembrie. Atunci presa a avut ocazia să facă un tur prin noua clădire și să se minuneze de condițiile în care vor lucra doctorii. Atunci, directorul stației spunea că pentru construcția sediului s-au cheltuit 24 de milioane de lei, iar pentru mobilier alte 3 milioane.
Licitațiile pentru procurarea mobilei au fost anunțate inițial la sfârșitul anului 2012. Se solicita procurarea unor fotolii, mese de lucru pentru dispeceri, dulapuri și mese pentru director și vicedirectori, canapele și mese pentru sălile de ședințe.
Până acum nimic suspect. Caietul de sarcini elaborat de către angajații instituției însă te lasă mască – pe lângă faptul că se cer specificații mult prea specifice pentru niște angajați care nu lucrează în domeniul mobilier, cerințele sunt la standarde maxime – totul să fie de înaltă calitate.
Lemn masiv și iluminare interioară
De exemplu, scaunele ce cereau să fie „din piele ecologică de calitate înaltă, din metal hromat”, sau „tapițeria să fie din piele naturală Lux”. Pentru canapele – aceleași cerințe - lemn masiv, cu următoarea precizare: conifere, uscat 10 procente, multistrat. Pielea să fie artificială de calitate înaltă, moale și flexibilă”.
Pentru dulapul directorului s-au cerut, de asemenea, standarde maxime – să fie dulap tip vitrină, din lemn natural, culoarea stejarului, cu iluminare interioară și mânere anodizate și cu o grosime stabilită exact în milimetri, nici mai mult nici mai puțin - 128 de milimetri. Fiecare ușă trebuie să dețină lacăt. Pentru necunoscători anodizarea implică în sine un procedeu complicat, care le oferă produselor de mobilier o imagine mai luxoasă, dar și o calitate înaltă. Site-urile de specialitate descriu anodizarea ca fiind degresarea, curățarea și uscarea produselor care sunt ulterior introduse într-o baie chimică. Oxidarea artificială deschide porii, după care produsul este colorat într-o baie de metaloxid. În cele din urmă, porii sunt închiși într-o baie specială de aburi.
Conform datelor Agenției de Achiziții Publice au fost desemnați doi câștigători – Belstil SRL care a procurat scaune în valoare de 226 mii de lei și Prim Linia care a câștigat trei contracte și unui adițional în valoare de peste 3 milioane de lei.
Astfel, un singur scaun a ajuns să coste 3.100 lei. Discuția cu directorul de aici Iurie Crasiuc a fost una acidă – acesta ne-a invitat să vedem mobilierul însă ne-a acuzat de lipsă de etică și lipsă de echitate în abordarea problemelor de sănătate.
Televizor LED la un preț modest
La solicitarea noastră, am intrat și în biroul acestuia, care este dotat cu gust – geamuri mari, flori aranjate în vaze voluminoase, iar în dreapta este amenajat dulapul vitrină din lemn masiv, în culoarea stejarului în care este încorporat un televizor LED, prețul căruia este de 14 mii de lei. Cel puțin acesta a fost prețul menționat de director.
În sala de ședință se află scaunele care au costat peste 3.000 de lei, despre care Iurie Crasiuc spune că nu sunt deloc scumpe. „Când stai toată ziua aici din ședințe în ședințe începi să înțelegi cât este de important pentru comoditate și pentru spate”, se justifică Crasiuc. Astfel de scaune doar că de culoare verde sunt și în sala de conferințe. Crasiuc ironizează.
„V-ar plăcea mai mult să știți că stăm pe niște scaune vechi și rupte, în acele condiții grele în care am stat până acum, închiriind spații”? Acesta spune că a ales oferta cea mai bună, deși era cea mai scumpă, pentru că ar fi corespuns specificațiilor tehnice. Cine le-a pregătit? Colectivul. La întrebarea noastră dacă colegii acestuia „s-au inspirat” din catalogul companiilor ne-a răspuns ferm că nu, deși astfel nu poate fi justificată exactitatea în milimetri a cerințelor.
„S-a creat un grup de lucru, format din specialiști de la noi, care au mers în magazine și au evaluat ofertele. Este un preț acceptabil pentru a crea condiții personalului medical. Petrecem uneori patru-cinci ore așezați, de aceea era nevoie de cerințe specifice, pentru ca spinarea să stea comod”, mai spune Crasiuc.
Directorul ne asigură că banii nu sunt bugetați, ci adunați de către angajați pe parcursul a zece ani din servicii contra plată. „Banii sunt ai instituții noastre, bani nebugetați, din prestări servicii, de transportare a specialiștilor în raioane”.
„Nu vă interesează subiectele cu adevărat importante din sistemul de sănătate. Veniți aici fără niciun cod de etică și ne întrebați cât a costat un scaun, când există atâtea probleme de abordat”, s-a arătat profund dezamăgit directorul.
Am încercat să vedem dacă cu adevărat acestea sunt prețurile în Moldova în privința fotoliilor de birou și dacă nu cumva banii, fie ei bugetați sau adunați din servicii contra-plată, puteau fi economisiți. Site-urile din Moldova abundă de oferte pentru mobilă de birou. Astfel, un fotoliu directorial pe bază de chrome, din piele ecologică bej, cu mecanism de balansare costă 2.635 lei. Un alt fotoliu „de pretenții” – fabricat din piele ecologică, mecanism de balansare și reglare a înălțimii, cu două rânduri de perne pentru șezut și chiar brațe rabatabile costă 2.400 de lei. Există și oferte pentru mofturi mai puțin „acute” – de 2.100 și chiar 1.500, fabricate și acestea din piele ecologică.
În spatele deciziilor colective
Deși ar fi cazul ca autoritățile responsabile să verifice proveniența banilor, deocamdată acestea spun că cel puțin pentru procedura de achiziție nu poate fi tras la răspundere nimeni. Legea acoperă deciziilor colective, în spatele cărora se fac cele mai multe ilegalități.
"În cazurile când se achiziționează anumite produse, obiecte pentru o instituţie publică, deciziile se iau de către comisii. Deci vorbim despre nişte decizii colective. Astfel, comisiile desemnează câştigătorii prin vot colectiv. Ulterior, Agenţia de Achiziţii Publice confirmă legalitatea concursului, examinând dacă s-a respectat procedura. Chiar dacă în cazul descris de dumneavoastră se sesizează unele cheltuieli exagerate, procedura a fost declarată conformă normei legale”, ne-a răspuns Angela Starinschi, ofițer de presă la Centrul Național Anticorupție.
█ Articole relaționate: