Autor: Irina Papuc
Comisia Parlamentară pentru sănătate, protecție socială și familie cere Procuraturii Generale și CNA să ancheteze situația de pe piața farmaceutică și motivele pentru care spitalele au rămas fără medicamente. Aceștia au stabilit că de vină este Ministerul Sănătății și reprezentanții Agenției Medicamentului, care pur și simplu n-au acționat la timp. De vină sunt și directorii de spitale, care au înregistrat datorii istorice chiar și de 100 de milioane de lei.
Membrii Comisiei sănătate, protecție socială și familie au finalizat raportul pe marginea audierilor responsabililor din sistemul de sănătate. Comisia a constatat că responsabili de situația creată este Ministerul Sănătății, dar și Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale care n-ar fi supravegheat suficient modul în care agenții economici își onorează obligațiile contractuale și nici dacă în spitale sunt stocuri de medicamente pentru două luni. Totodată, aceștia notează în raport că există „bănuieli rezonabile privind caracterul fraudulos al achizițiilor publice” și chiar înțelegeri de cartel.
În raport se menționează și faptul că ar exista probleme cu înregistrarea prețului de producător la medicamente. La toate acestea se adaugă legislația imperfectă, care le permite agenților economici să rezilieze unilateral contractul, cum a fost în cazul agentului economic care urma să asigure spitalele cu dispozitive parafarmaceutice. Deși problema există, în lista de interdicție de participare la licitații publice nu figurează niciuna dintre companiile care au refuzat să-și onoreze obligațiile din contract.
În același timp, directorii de spitale nu au asigurat stocurile necesare de medicamente în spitale, așa cum prevăd regulamentele Ministerului Sănătății. Unele instituții medicale republicane au și datorii istorice la unii agenți economici chiar și în valoare de 100 de milioane de lei.
Totuși spitalele se află în dificultate și nesiguranță financiară, cel puțin din două motive – pentru că nu avem o Lege a fondurilor asigurărilor obligatorii de asistență medicală pentru anul 2015, care generează subfinanțare și pentru că CNAM efectuează cu întârziere transferurile financiare către spitale. Compania, la rândul ei, primește transferul cu întârziere din partea Trezoreriei de Stat.
În aceste condiții, Executivului se cere să „elaboreze modificări și completări la cadrul normativ, care vor asigura securitatea farmaceutică a statului și ar permite evitarea pe viitor a situațiilor de criză”. În aceeași ordine de idei, se cere și perfecționarea procedurilor de achiziții centralizate.
Astfel, membrii Comisiei se adresează Procuraturii Generale, dar și CNA să se implice. Totodată, autoritățile abilitate – Guvernul, Ministerul Sănătății și Compania Națională de Asigurări în Medicină trebuie să identifice persoanele nemijlocit responsabile și să aplice sancțiuni.
Amintim că Ministerul Sănătăţii are la dispoziţie zece zile pentru a debloca criza de medicamente şi dispozitive medicale. Membrii comisiei parlamentare sănătate, protecţie socială şi familie, care l-au audiat pe fostul ministrul al Sănătăţii, Andrei Usatîi, spun că problema este complexă, de aceea nu trebuie privită doar prin prisma amenzilor.
Totodată, Inspecţia Financiară a Ministerului Finanţelor realizează o investigaţie în privinţa modului cum s-au cheltuit banii pentru medicamente. La Spitalul Republican, peste 60 de milioane de lei alocaţi pentru procurarea acestora ar fi fost utilizaţi în alte scopuri.
Până acum, fostul ministrul al Sănătății a negat că ar exista criză de medicamente și s-a arătat deranjat de întrebările insistente ale jurnaliștilor.
Între timp, CNAM a anunțat că toate instituțiile medico-sanitare trebuie să ramburseze pacienților banii cheltuiți pentru medicament, însă mecanismul nu funcționează.
█ Articole relaționate: