Autor: Irina Papuc
Avem mecanisme legale de a pedepsi moldovenii care refuză să-și cumpere poliță medicală și care au datorii la fondul de asigurări, însă atunci când statul rămâne dator, nimeni nu se complică să caute responsabilii. Deși abia ne revenim dintr-o criză politică și una economică, generată de devalorizarea leului, iar spitalele au avut cel mai mult de suferit, bugetul principal al sănătății înregistrează o gaură financiară de peste 70 de milioane de lei. Asta din cauza faptului că Ministerul Finanțelor nu a efectuat transferul către Companie. Experții spun că în acest caz sunt afectate instituțiile medicale.
Polița de asigurare medicală în Moldova este obligatorie, ceea ce înseamnă că oricine este obligat să o cumpere și nu are de ales. Această „solidaritate” de nevoie ne permite să avem un buget sigur în fiecare an pentru sistemul ocrotirii sănătății. Statul are și el niște obligațiuni financiare, pentru o parte dintre moldoveni care nu sunt capabili să se asigure singuri, cum ar fi copiii, gravidele și pensionarii. Pentru acești oameni, Ministerul Finanțelor trebuie să transfere în fiecare an Companiei Naționale de Asigurări în Medicină o anumită sumă de bani. Bugetul pentru anul trecut stabilea că aceasta trebuie să fie de 2,175 miliarde.
Pentru că avem buget provizoriu și în acest an suma transferurilor trebuia să fie aceeași. Doar că statul își încalcă propriile reguli, iar situația devine deja o tradiție.
Datoriile, o tradiție anuală
Conform datelor publicate de CNAM, suma de 2,175 miliarde, împărțită la 12 luni, trebuie transferată de către Trezoreria de Stat în conturile CNAM. Vorbim despre 181,146 milioane de lei care în luna ianuarie trebuia să ajungă în conturile Companiei. Lucrurile însă nu stau tocmai așa – în luna ianuarie suma transferurilor a fost mult mai mică – de numai 103 milioane. Astfel, conform raportului pentru executarea fondurilor obligatorii de asistență medicală la 1 februarie deja se atesta un deficit de 73 de milioane de lei.
Situația nu este una fără precedent, ci mai degrabă o practică când Ministerul Finanțelor efectuează cu întârziere transferurile. Conform unor date publicate de autoritate, anul trecut pentru primul trimestru (n.r. ianuarie, martie, aprilie)statul nu și-a onorat obligația de a plăti pentru persoanele pentru care are calitatea de asigurat 299 milioane de lei.
În luna noiembrie a anului trecut aceeași situație – statul rămâne codaș la plăți cu 175 de milioane.
În condițiile în care CNAM trebuie să transfere instituțiilor medicale bani pentru serviciile prestate, întârzierea transferurilor dă peste cap tot procesul. Timpul nu poate aștepta. Astfel, conform Normelor metodologice de aplicare a Programului Unic al asigurărilor obligatorii de asistență medicală, CNAM este obligată să facă plata pentru serviciile medicale, indiferent de tip – urgență, spitalicească, ambulatoriu – lunar. Plata se face în mărime de 80 la sută din suma totală contractată împărțită la 12 luni.
Orice întârziere semnificativă de transferuri înseamnă tulburarea finanțării. În raportul său, Comisia parlamentară pentru sănătate, protecție socială și familie anunța că una dintre problemele care a generat criza medicamentelor este întârzierea transferurilor din bugetul de stat către companie. Interesant este că managerii de spitale nu vorbesc despre anumite întârzieri.
CNAM și spitalele închid ochii la nereguli reciproce
„Noi am primit toată suma prevăzută conform Normelor metodologice, pentru lunile ianuarie și februarie. Nu se atestă întârzieri de plăți”, spune Victor Savin, directorul Spitalului Municipal Nr.1. Și la Spitalul de Urgență ar fi în regulă. „Nu există întârzieri, am fost finanțați conform prevederilor și în limitele bugetului provizoriu”, spune Gheorghe Ciobanu.
Experții în sănătate spun că nu este o noutate când statul rămâne codaș la plăți, această situație atestându-se în fiecare an. În aceste condiții, CNAM și spitalele ar putea „închide ochii” la nereguli reciproce. „Fără îndoială că finanțarea este perturbată în aceste condiții și există riscul ca spitalele să nu primească banii în volum complet. CNAM are o sigură soluție - să ia bani din bugetul de rezervă și ulterior să acopere lipsa”, spune Ghenadie Țurcanu, expert la Centrul PAS.
„Nimeni nu este de vină”
Parlamentarii spun că au încercat să schimbe legislația astfel întrucât sănătatea să fie printre domeniile prioritare, ceea ce ar însemna ca transferurile să fie direcționate în primul către sistemul ocrotirii sănătății. „Totuși, transferurile se fac acum către pensii, alte domenii mai urgente, iar sănătatea a rămas în afara domeniilor prioritare. De aceea ne confruntăm în fiecare an cu această problemă, devenită cronică. Trebuie să spunem deschis că așa este, dar nu putem învinui pe nimeni. Nici directorii de spitale, nici directorul CNAM nu este de vină”, afirmă Valentina Stratan, deputat și membru al Comisiei Sănătate, protecție socială și familie.
Prin contrast, orice persoană care nu și-a cumpărat poliță poate fi amendată în Republica Moldova. Cel mai recent caz este al unui bărbat din Ștefan-Vodă, care a fost condamnat la detenție, conform deciziei instanței, pentru că nu avea bani să-și procure polița. Ulterior însă a fost eliberat.
█ Articole relaționate:
Premierul va merge cu ministrul Sănătății în spitale să vadă dacă există criză de medicamente