Autor: Irina Papuc
Aproximativ 100 de procurori din Moldova și-au obținut prin instanță dreptul de a fi tratați gratuit în spitalele din Moldova, dar și despăgubiri de zeci de mii de lei, pentru că li s-a oprit timp de mai mulți ani din salariu pentru polița medicală. Aceștia invocă Legea Procuraturii, care le asigură acest drept, doar că apare altă problemă – aceștia nu sunt trecuți în lista categoriilor asigurate de Guvern, pentru care Executivul plătește în fiecare an. În consecință – procurorii se tratează în spitalele din Moldova, indiferent de complexitate și cheltuieli, dar nimeni pentru ei nu plătește. Responsabilii se tem că fenomenul ar putea lua amploare, iar aceasta înseamnă că fondul de asigurări medicale va înregistra pierderi.
Fondul asigurărilor obligatorii de asistență medicală, care finanțează în totalitate sistemul de sănătate mai primește o lovitură. Procurorii din Moldova au pornit un val de cereri în judecată pentru a li se restitui sumele de bani reținute din salariu pentru polița de asigurare medicală. Subiectul a fost discutat ieri la Comisia parlamentară sănătate, protecție socială și familie. Potrivit acestora, CNAM a anunțat că deja aproximativ 100 de procurori au înaintat cereri în instanța de judecată, iar deciziile instanțelor sunt de partea lor.
„Din informațiile prezentate de vicedirectorul CNAM, am aflat că li se restituie câte 10.000 – 12.000 de lei”, spune Valentina Stratan, membru al Comisiei.
În fond, aceștia au dreptate atunci când își cer drepturile în instanță și asta pentru că Legea Procuraturii, o lege cu statut special, le dă acest drept. Adoptată în 2008, aceasta prevede la articolul 72 că procurorii care-și exercită funcția și care chiar sunt la pensie „beneficiază de asistenţă medicală gratuită din contul bugetului de stat”.
Legile încurcate duc la inechitate
Până aici totul este în regulă. Problema apare atunci când ne punem întrebarea – cine plătește pentru ei. Și asta pentru că atât ei, cât și angajații instituțiilor de forță nu sunt trecuți în cele 14 categorii ale persoanelor asigurate de către Guvern. Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală, adoptată în 1988, stipulează că următoarele categorii de moldoveni sunt asigurați de către stat:
a)copiii de vârstă preşcolară;
b) elevii din instituțiile primare, gimnaziale, liceale şi medii de cultură generală;
c) elevii din instituțiile secundar profesionale;
d) elevii din învăţământul mediu de specialitate (colegii) cu studii la zi;
e) cei care sunt încadrați în învățământul superior, la zi, inclusiv cei care îşi fac studiile peste hotarele ţării;
f) rezidenţii învăţământului postuniversitar obligatoriu şi doctoranzii la cursuri de zi, inclusiv cei care îşi fac studiile peste hotarele ţării;
g) copiii care nu fac studii, până la împlinirea vârstei de 18 ani;
h) gravidele, parturientele şi lăuzele;
i)persoanele cu dizabilităţi, fie că sunt severe, accentuate sau medii;
j) pensionari;
k) şomerii înregistraţi la agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă;
l) persoanele care îngrijesc la domiciliu o persoană cu dizabilitate severă care necesită îngrijire şi/sau supraveghere permanentă din partea altei persoane;
m) mame cu patru şi mai mulţi copii;
n) persoanele din familiile defavorizate care beneficiază de ajutor social
o) străinii beneficiari ai unei forme de protecţie incluşi într-un program de integrare, în perioada desfăşurării acestuia.
În total – 15 categorii. Ultimele modificări ale legii au fost operate în 2013 și s-au axat în mare parte pe includerea în această lege a celor care sunt săraci și care nu se pot asigura singuri.
Totuși, instanțele de judecată le-au considerat procurorilor cererile ca fiind întemeiate și asta pentru că Legea Procuraturii este o lege cu statut special, iar o lege organică îi este inferioară. Discrepanțele însă nu dispar.
„Noi am încercat să introducem la categoriile asigurate de Guvern oameni din categorii social-vulnerabile, care nu sunt capabile să se asigure. Desigur, avem și aici probleme. Unele categorii cărora le permitem să cumpere polița de trei ori mai ieftin, au venituri destul de mari - deținătorii de terenuri agricole, de exemplu, care de multe ori au afaceri destul de prospere. Trebuie să găsim o soluție, iar Comisia și-a luat rolul de a modifica legislația astfel încât angajații instituțiilor de forță și procurorii ori să fie obligați să se asigure, ori cineva să-și asume responsabilitatea să plătească pentru ei”, spune Valentina Stratan. Astfel, Comisia ar urma să vină cu o soluție legislativă. Până atunci, responsabilii din sănătate se tem că fenomenul ar putea lua amploare și că tot mai mulți procurori vor beneficia de această neclaritate legislativă.
40 la sută dintre moldovenii ajunși la sărăcie extremă nu au poliță medicală
Absurdul legilor din sănătate este evident, întrucât unele categorii de angajați (procurori, polițiști) se tratează gratuit. În același timp, Republica Moldova nu are mecanisme de protecție pentru 40 la sută dintre moldovenii ajunși la sărăcie extremă care de altfel, nu dispun de o poliță de asigurare medicală.
La toate problemele se mai adaugă și incapacitatea statului de a plăti în mod echitabil cu restul plătitorilor de poliță, pentru cele 15 categorii pentru care are calitatea de asigurator. Astfel, statul plătește în medie 1.300 de lei, în timp ce polița în sumă fixă a costat anul trecut 4.800 lei.
Una dintre reformele pe termen mediu impuse de partenerii externi pentru Moldova este revizuirea categoriilor scutite de achitarea primelor de asigurare medicală și limitarea pachetului de bază gratuit doar la serviciile accesibile financiar.
█ Articole relaționate:
Cine și cât plătește pentru sănătate în Republica Moldova. Statul este „mai sărac” decât oamenii săi