Autor: Mihaela Ursu
Sezonul căpușelor este declarat deschis, odată ce primăvara și-a intrat în drepturi. Astfel că în această perioadă, trebuie să fim precauți, atunci când merg prin păduri, fâşii forestiere, zone de odihnă şi agrement, în grădini, vile sau cimitire, adică în locuri cu multă vegetaţie, ne atenționează epidemiologul Stela Ghiorghiță, directorul adjunct al Centrului Național de Sănătate Publică.
Specialista adaugă că deja există primele victime ale căpușelor, care s-au adresat după ajutor medicilor.
Pentru a evita acest moment neplăcut și chiar, periculos, spune Stela Gheorghiță, trebuie să purtăm îmbrăcăminte de culori deschise pentru a observa căpușa ce s-a agățat de haină, dar și inspectând minuțios regiunile cu piele fină, îndeosebi sub braț, regiunea inghinală, genunchi, abdomen, gât şi cap.
Un alt moment important la care trebuie să atragem atenție este atunci când ajungem acasă și știm că am fost prin locurile cu multă vegetație. Este bine să verificăm odată hainele, să ne pieptănăm părul cu un pieptene des, să controlăm animalele de companie, dar nu în ultimul rând să respectăm regulile de igienă – cum ar fi primirea dușului, spălarea hainelor’.
„În cazul în care am depistat o vietate de dimensiuni mici, 2-30 mm, trebuie să rămânem calmi, să avem la îndemână o pensetă cu vârful ascuțit, mănuşi, tinctură de Iod 3-5% sau alcool etilic 70%. După aceasta cu penseta se apucă căpușa cât mai aproape de capul acesteia, iar printr-o mișcare delicată, dar fermă se extrage căpuşa din piele. Locul muşcăturii se spălă cu apă curată cu săpun şi se prelucrează cu tinctură de Iod sau alcool etilic”, ne sfătuiește epidemiologul, Stela Ghiorghiță.
Totuși, specialista adaugă că în cazul în care ne apar semne clinice cum ar fi: eritemul, adică înroșirea localizată a pielii, febra moderată, durere de cap, slăbiciune, inflamaţia nodulilor limfatici regionali, dureri în articulaţii şi muşchi, atunci este cazul să ne adresăm la medic, imediat.
Modul de alimentație a căpușelor este— hematofag, adică aceste mici vietăți se hrănesc cu sânge. Astfel, că în timpul alimentării căpușa „contaminată” poate transmite agenții microbieni omului, cum ar fi borrelioza Lyme, encefalita acariană, febra Q, tularemia.
█ Căpuşele care trăiesc pe feţele tuturor oamenilor
Pentru a cunoaște pericolul acestor boli, directorul adjunct al Centrului Național de Sănătate Publică, a făcut o radiografie pentru fiecare în parte.
Borrelioza Lyme - ,,Are drept sursă mamiferele, păsările şi reptilele, astfel de cazuri sunt înregistrate anual și poate afecta orice persoană, indiferent de vârstă sau sex, nivelul morbidităţii prin BL are o tendinţă generală de majorare de la 3 cazuri înregistrate în anul 2000 până la 106 cazuri în anul 2014, în Republica Moldova a fost înregistrat cel mai înalt nivel al morbidității prin BL - 189 de cazuri, în anul 2012’’.
Encefalita acariană – „Sursa de virusuri o constituie rozătoarele, precum și păsările sălbatice pe care parazitează căpușele. Aceasta maladie în țara noastră nu a fost înregistrată în statistica oficială până în 2010, primele cazuri fiind raportate în 2011 – 2 cazuri și 2012 – 1 caz, următorii ani 2013-2014 cazuri de encefalită acariană nu au fost înregistrate’’.
Febra Q- ,,Sursa infecției o reprezintă animalele sălbatice și animalele domestice: ovine, caprine, bovine, cabaline, morbiditatea este crescută în rândul medicilor veterinari, a măcelarilor, a îngrijitorilor de animale, în decursul a zece ani au fost înregistrate 36 de bolnavi, cazurile manifestându-se preponderent la populația rurală din zona de sud, Ceadîr Lunga, Taraclia, Comrat’’.
Tularemia - ,,Rezervor de infecţie în natură servesc animalele sălbatice mici, cum ar fi şoarecii, veveriţele, iepurii şi castorii, morbiditatea prin tularemie în ţara noastră are un caracter sporadic. Cazuri de boală se înregistrează cu o periodicitate relativă, în anul 1996 au fost înregistrate 4 cazuri de tularemie la oameni, Orhei - 2, Rezina - 2, legate de folosirea apei şi alimentelor contaminate de rozătoare şi respectiv, de prelucrarea şi consumul cărnii de iepure, peste 13 ani de la ultimele cazuri de tularemie, în toamna anului 2009 în raionul Orhei a fost înregistrat un nou caz de boală la om’’, după cum menționează directorul Centrului Național de Sănătate Publică, Stela Ghiorghiță
Sfatul medicului: Nu se recomandă să răsucim, să smulgem, să zdrobim, să stoarcem, să strivim sau să aplicăm uleiuri, ojă pe locul unde s-a prins căpușa, deoarece aceste proceduri sporesc riscul de transmitere a infecţiei.
█ Articole relaționate: