Autor: Irina Papuc

Medicina de familie în Moldova rămâne prost finanțată. Deși organizațiile internaționale recomandă deja de zece ani ca valoarea alocațiilor să crească esențial, acest lucru nu se întâmplă. Din această cauză, acolo unde mai sunt, medicii de familie lucrează în condiții inadmisibile – nu au încălzire și nici apă, mulți nu pot beneficia de premii, iar în unele cazuri nici seringi și mănuși nu ajung.

De zece ani organizațiile internaționale recomandă responsabililor din sănătate să majoreze finanțarea pentru medicina primară la cel puțin 30 la sută din fondul de bază al CNAM. Acest lucru se întâmplă, însă majorările sunt extrem de mici, astfel că problemele nu doar rămân de an pe an, ci se agravează tot mai mult.

În cifre, asta înseamnă că medicina de familie va trebui să supraviețuiască în 2015 cu un buget de 1 miliard 580 de mii de lei din bugetul total al fondului de bază de peste 4,8 miliarde. În 2012, de exemplu, CNAM a alocat 1,19 miliarde de lei. În comparație cu anul trecut, creșterea nu este una esențială – puțin peste 200 de mii de lei.  La toate acestea se mai adaugă și faptul că finanțarea pentru acest an încă este la nivelul anului trecut, deși prețurile la servicii și medicamente au crescut.

 Moldova caută doctori. Domeniul sănătății are nevoie de mii de specialiști 

La Bălți de exemplu, managerul Centrului Medicilor de Familie vorbește deja despre un deficit de 6 milioane de lei. Asta se întâmplă anume din cauza finanțării la nivelul anului trecut. Managerul afirmă că salarizarea angajaților ar putea deveni o problemă în următoarele luni și că instituția deja a renunțat la procurarea unor articole parafarmaceutice.

„Acum avem un deficit de buget de aproximativ 6 milioane de lei din cauza faptului că nivelul de finanțare este similar celui din 2014. Sperăm să semnăm cât mai repede cu CNAM un contract adițional. Dacă acest lucru nu se întâmplă degrabă vom întâmpina probleme la salarizare”, spune Veaceslav Batâr, șeful Centrului Medicilor de Familie Bălți.

„Avem șase centre în subordine. Am planificat 800 de mii de lei pentru reparație, însă va trebui să mai reducem din această sumă. Cred că vom fi nevoiți să cumpărăm și articole parafarmaceutice în volum mai mic”. Cu alte cuvinte, asta înseamnă că se vor procura, cel puțin la etapa inițială, mai puține mănuși, seringi, sisteme de perfuzie. Batâr spune că și-ar dori ca finanțarea să crească, astfel ca să poată da salarii medicilor nu de 5.000 de lei în medie, ci mult mai mult.

La Cimișlia de exemplu, medicii nu mai beneficiază de premii deja de multă vreme. Șefa de aici spune că nu-i mai rămân bani și pentru așa ceva.

„Nu-mi ajunge să dau premii la angajații mei, așa cum recomandă Sindicatele – al 13 salariu și unul la ziua profesională. Nu-mi permit să facă acest lucru. În plus, sunt centre unde ar trebui schimbate stetoscoapele, otoscoape, oftalmoscoapele, mesele ginecologice, dar din lipsă de bani amânăm pentru alt an”, spune șefa CMF Cimișlia, Ludmila Capcelea.

În aceste condiții, singura lor salvare sunt proiectele depuse, fie la CNAM, fie la finanțatori internaționali. „Încercăm să scriem proiecte, dar resursele vin greu, nu la momentul când avem nevoie de bani. Acum ne confruntăm cu lipsa unui mijloc de transport pentru Centrul prietenos tinerilor și pentru Centrul comunitar de sănătate mintală. Dispunem de o singură mașină. Acum toată lumea încearcă să se deplaseze cu ea și e imposibil uneori să ajunge fiecare acolo unde are nevoie”.

 Pleacă pe-un capăt. În 2014, sistemul de sănătate din Moldova a sărăcit cu sute de cadre medicale 

Și managerul de la Edineț spune că și-ar dori o majorare a finanțării cu cel puțin 15 la sută. „Avem medici străduitori care au atins indicatorii de performanță și au ridicat salarii și de 10.000 de lei. Nu e rău deloc pentru un medic dintr-un sat. Noi ne descurcăm așa cum este. Desigur că ne-am dori mai mult, cine nu vrea mai mulți bani?”, spune și Oleg Guțan, șeful CMF de aici. Guțan spune că înțelege că statul este sărac, de aceea „nu cere mai mult decât se poate da”. Totuși scumpirile sunt un adevăr care nu poate fi contestat, așa că șeful de aici spune că și-ar dori o creștere care să-i permită cel puțin să poată achita cheltuielile de regie.

Experții în sănătate spun că într-un stat cu politici corecte și consolidate medicina de familie ar trebui să constituie o prioritate, iar finanțarea să fie pe potrivă. „Ce rost are să cheltuim milioane în încercarea de a trata cancerul când îl putem preveni? Este vorba despre cheltuieli administrate ineficient în sistemul de sănătate. În condițiile actuale, medicii de familie, acolo unde mai sunt, nu au cu ce lucra, cu ce se deplasa, iar iarna îngheață împreună cu pacienții. Despre ce fel de priorități vorbim”?, spune Ghenadie Țurcanu, expert la Centrul PAS.

Expertul spune că în urmă cu zece ani, în cadrul unui studiu, Banca Mondială a recomandat creșterea finanțării pentru medicina primară cel puțin la 30 la sută din fondul de bază al CNAM. Autoritățile au reușit să adune această sumă, adăugând la acest buget și cheltuielile pentru medicamentele compensate, care crede expertul, ar trebui să constituie un subprogram separat.

„Medicina primară trebuie finanțată prioritar, deoarece doar astfel vom putea atinge indicatorii de îmbunătățire a sănătății. E mai eficient și mai ieftin să previi, decât să tratezi”, a conchis expertul.

 Cu ce se ocupă doctorii din Moldova care au părăsit sistemul medical și în ce condiții ar accepta să poarte din nou halatul alb. Unora, un salariu de 7.000 de lei le-ar fi de-ajuns 

Datele statistice ale CNAM pe parcursul ultimilor cinci ani arată că cei mai mulți bani din bugetul CNAM se acordă spitalelor, peste 2 miliarde. Urmează medicina primară, cea urgentă, specializată de ambulatoriu, serviciile de înaltă performanță și îngrijirile paliative. De mai mulți ani și banii care vin de la partenerii externi au mers, de asemenea, la spitale și pentru procurarea de utilaje și mai puțin pentru prevenirea maladiilor non-comunicabile sau pentru alte scopuri – din cele 50 de milioane de dolari acordate în total sistemului de sănătate din Republica Moldova, 58 la sută din fonduri au mers către spitale și numai 20,3 la sută pentru medicina primară, 9 la sută pentru sănătatea publică și 12 la sută pentru serviciul de urgență. Recent, într-un document expediat Guvernului, partenerii externi ai Republicii Moldova au recomandat autorităților să îmbunătățească calitatea asistenței medicale primare, aceasta fiind problematică acum , precum și să revizuiască indicatorii de performanță. Pe lângă subfinanțate, medicina de familie se confruntă și cu lipsa medicilor. Acum lipsesc cel puțin 230 de medici de familie pentru întreaga țară.

 

 Articole relaționate:

Insuficiență de medici de familie. Statisticile sunt sumbre și pentru anii următori 

Topul spitalelor cu cei mai puțini doctori. În Moldova, o singură instituție este asigurată cu suficienți medici