Autor: Sorina Bujarov

Suntem îndemnați de doctori să facem consultații medicale la timp pentru a evita sau depista precoce maladiile. Se întâmplă însă deseori ca în momentul în care te confrunți cu o problemă de sănătate și ai nevoie urgent de consultație ori intervenție, acest îndemn devine realizabil doar cu bani. În caz contrar, ești invitat să stai la coadă că „până atunci oricum n-o să mori”.

Nina Gheorghiță are 21 de ani și spune că s-a convins de acest lucru pe pielea ei. Acum jumătate de an a suferit o operație la sân de extirpare a fibroadenomului, o tumoare beningă. Intervenția a fost făcută la Institutul Oncologic și a costat aproximativ 3.000 de lei, bani pe care i-a plătit direct doctorilor în mână. A scos din buzunar atât cât i s-a cerut, chiar dacă avea poliță medicală.

„Mama a întrebat cât trebuie să plătim pentru operație, iar chirurgul a spus că ei trebuie să-i dăm 2.000, 500 la anesteziolog și 200 la asistente. Asta în afară de banii pe care i-am cheltuit pentru analize – 600 de lei și consumabile, pe care le-am cumpărat tot noi. Din spital nu mi s-a dat nimic”, mărturisește tânăra, care a menționat că testele medicale pe care le-a urmat înainte de intervenția chirurgicală la sân le-a făcut la o clinică privată, pentru a urgenta procesul.

„Inițial mi s-a spus să merg în satul meu de baștină, apoi în raion, ca să urmez toate testele medicale. Aș fi pierdut o lună pentru aceste analize, timp util pentru sănătatea mea. Am preferat să merg la privat, unde le-am făcut în două zile”, a adăugat tânăra.  

Deși e studentă și o întrețin părinții, nu s-a revoltat că a trebuit să plătească pentru o intervenție care, legal, este acoperită de polița medicală. Din frică și disperare atât ea, cât și familia a plătit medicilor în dreapta și în stânga, fără să pună prea multe întrebări.

 Legi de ochii lumii. Bolnavii de cancer încă nu au acces la proteze, iar femeile care au suportat mastectomii nu vor beneficia de implanturi 

„Nu mai întrebam pentru ce plăteam, pur și simplu dădeam cât ni se cerea, doar să trecem cu bine peste asta. Niciun doctor nu își bate capul de starea ta emoțională. Eu, la 21 de ani, am aflat că am tumoare la sân. Mi s-a stabilit diagnosticul fără să mă pregătească emoțional. Am fost internată într-un salon cu o femeie care avea metastază, care mai avea puțin de trăit. O vedeam pe ea și numai gânduri pozitive nu aveam”, își amintește tânăra de doar 21 de ani.

Șocurile emoționale trăite la Institutul Oncologic nu s-au terminat aici. Tânăra, care este originară dintr-o localitate din Telenești, povestește că înainte de operație medicii au pus-o să semneze mai multe acte medicale, fără însă să îi explice pentru ce sunt acestea. Astfel, fără să-și dea seama, ea și-a dat acordul ca să fie consultată de rezidenți. Asta deși, articolul 13 al Legii cu privire la drepturile și responsabilitățile pacientului prevede că – ”pacientul nu poate fi fotografiat, filmat sau expus, în orice altă formă, demonstrării ca obiect de studiu într-o instituţie medico-sanitară fără consimţământul scris al acestuia sau al reprezentantului său legal (al rudei apropiate). Consimţământul pacientului este necesar şi în cazul participării lui la învăţământul medical clinic”.

„Și așa eram stresată, dar înainte de intervenție au intrat mai mulți tineri,  m-a pipăit fiecare pe rând. A fost o experiență traumatizantă”, povestește tânăra.

A trecut deja jumătate de an de când Nina a suferit intervenția chirurgicală. Pentru a se asigura că operația a decurs cu bine și că nu există alte riscuri, tânăra merge la medic la fiecare trei luni. Și aceste consultații medicale trebuie să le plătească suplimentar.

█ REPORTAJ// Medicii moldoveni care desenează și sculptează organe. Ei sunt cei care le redau oamenilor mutilați de cancer imaginea chipului de altădată 

„În această lună se face jumătate de an de la operație și am mers la specialistul care mi-a fost indicat în fișă, doctorul din cabinetul 308, Loreta Taran. Doamna nu a vrut să mă primească. Mi-a cerut 200 de lei, dacă vreau ca să mă consulte. Am zis că-i dau doar 100, mi-a zis însă că medicii nu negociază prețul, că ei nu vând cartofi și să vin în august, că n-oi muri până atunci”, povestește Nina Gheorghiță. Aceasta spune că deși inițial a refuzat să plătească, în cele din urmă a plătit medicului 200 de lei ca s-o consulte. „Nu am vrut să-mi pun sănătatea în pericol”, a argumentat tânăra.

Am încercat și noi să discutăm cu medicul oncolog din cabinetul 308 de la Policlinica Oncologică. Aceasta însă a fost foarte atentă în răspunsuri, ne-a sugerat că că pentru a conveni în privința unei consultații trebuie să mergem la ea „să ne înțelegem”.

„Dacă e ceva urgent, putem rezolva… Pentru consultații simple sunt medici particulari. Dacă vreți să veniți la mine, o să veniți și o să discutăm. Dacă nu este îndreptare, se achită. Consultația fără programare și fără bilet de trimitere costă 19 lei”, ne-a răspuns Loreta Taran, într-o discuție telefonică. Am insistat totuși să ne spună care este costul real al unei consultații, precizând că am aflat de la pacienți că aceasta e 200 de lei. „Eu nu pot să vorbesc cu dumneavoastră pe tema aceasta. Nu vă cunosc și nu știu cu cine discut. Veniți și o să discutăm”, ne-a răspuns medicul înainte să închidă telefonul.

 Femeile cu sânii distruși de cancer nu au cu ce masca rănile lăsate de bisturiu. În Moldova protezele mamare sunt o raritate, iar statul nu are bani să le acorde gratuit

Potrivit serviciului de presă de la Institutul Oncologic, în ultima perioadă niciun pacient nu a depus o plângere în care să invoce luarea de mită din partea personalului medical. „În urma campaniei de eradicarea a fenomenului de luare de mită nu s-au mai înregistrat plângeri. Atunci s-a discutat și cu pacienții și cu medicii. Unii medici au fost mustrați, trei chiar au fost concediați din această cauză”, a precizat Angela Rodideal, pentru Sănătate INFO. 

Potrivit datelor prezentate de Institutul Oncologic, anul trecut peste 3.000 de bolnavi de cancer au aflat că au dezvoltat maladia abia în fazele terminale ale bolii. Aceleași date arată că anual cancerul mamar este depistat la aproximativ  900 de femei. 

 

 Articole relaționate:

De ce schimbări are nevoie sistemul spitalicesc din Moldova - directorii spitalelor trebuie numiți în funcție de consiliile de administrație 

Veriga slabă a spitalelor din Moldova – Consiliul de Administrație. Este mai mult un organ de conducere fals, arată un studiu 

Salariul doctorilor, la cheremul directorilor. Managerii spitalelor republicane distribuie cote minime din buget pentru remunerarea cadrelor medicale