Autor: Irina Papuc
Specialiștii în economie vorbesc deja de câteva luni despre un colaps al Republicii Moldova și au prezis incapacitatea statului de a achita pensii și salarii până la sfârșitul lunii noiembrie. În acest context, la sfârșitul săptămânii trecute Ministerul Finanțelor a anunțat despre faptul că este necesar să fie oprite orice investiții, iar toate cheltuielile publice să fie axate pe pensii, salarii și cheltuieli de regie. În pofida predicțiilor, la Sănătate pare să fie liniște – responsabilii spun că totul este în regulă, în timp ce experții atrag atenția asupra faptului că banii trebuie cheltuiți cu mare atenție, iar orice reforme care cer investiții, cum ar fi cea a regionalizării spitalelor, să fie blocată.
Recent, Spitalul Clinic Republican a ajuns în vizorul presei, după ce doctorii de aici au anunțat că nu mai efectuează operații din lipsă de bani. Informația a fost negată în mare parte, iar scandalul - oprit. Problema banilor nu este una creată artificial, chiar dacă autoritățile din sănătate încearcă să ne asigure că totul este în regulă și că resurse vor ajunge „pentru toate”.
Curtea de Conturi „apasă pe rană”
Ce se va întâmpla în sănătate în următoarele luni nu este prea clar. Cel puțin responsabilii se feresc să vorbească despre acest lucru. Ministrul Sănătății Mircea Buga a declarat pentru Sănătate INFO că inevitabilul default nu va afecta și sistemul sănătății care își continuă cursul, fără abateri.
„La Ministerul Sănătății nu au fost prevăzute investiții din bugetul de stat, iar CNAM dispune de resurse pentru toate fondurile”, a spus Buga. De altfel, CNAM dispune de fonduri pe care le-a utilizat absolut ineficient, a constatat recent un raport al Curții de Conturi. Este vorba despre fondul de dezvoltare pentru instituțiile medico-sanitare care, cel puțin în ultimii doi, a fost folosit cu mari abateri. Suma pusă la bătaie nu este mică – aproape de 200 de milioane de lei. Din acești bani s-au cumpărat anul trecut tehnică de milioane de lei care nu este folosită nici acum, iar unele licitații de procurare au fost organizate cu mari abateri de la lege, la toate etapele.
Și responsabilii de la CNAM au răspunsuri ambigue.
„CNAM nu are datorii la spitale”
„CNAM execută transferurile în conformitate cu Legea fondurilor AOAM pentru anul 2015. Menţionăm că CNAM este o organizaţie de stat autonomă, aflată la autogestiune, iar sursele de venit includ atât transferuri din buget de stat, cât şi primele acumulate în formă procentuală (de la angajaţi şi angajatori), cele în sumă fixă şi alte venituri. Până în prezent, instituţiilor medico-sanitare le-au fost transferate mijloacele financiare conform obligaţiilor legale, lucru ce va fi efectuat şi în continuare, în limita contractelor încheiate”, ne-a răspuns Diana Axenti, director adjunct al CNAM, responsabil de finanțe. Deși Compania afirmă că n-are datorii pentru spitale, cel puțin raportul financiar lunar făcut public pe site-ul oficial, arată că cel puțin motive de tensiuni există și asta pentru că Ministerul Finanțelor iarăși are datorii către instituție. Conform datelor prezentate în raportul lunar pentru luna mai erau acumulate deja datorii în sumă de 112 milioane de lei – nici CNAM, nici Ministerul Finanțelor nu precizează nimic pentru acest lucru. Anterior, în cadrul unui interviu pentru Sănătate INFO, ministrul Sănătății, Mircea Buga, a declarat că în acest an banii pentru sănătate vor fi direcționați mai puțin spre servicii de terapie și mai mult pentru domenii mai noi, cum ar fi cardiologia intervențională, neurochirurgia, angioplastia și transplantul.
Deși am solicitat Ministerul Finanțelor să se expună, nu am primit până la ora difuzării știrii nici un răspuns.
Ministerul Sănătății trebuie să stopeze reformele care cer investiții
La rândul lor, experții în sănătate spun că orice reformă care implică cheltuieli de investiții sau reparații capitale ar trebui pur și simplu blocată. „Există acte normative emise de către organizații internaționale care explică clar unde și cum trebuie să se investească în cazuri de criză financiară – aici vorbim despre copii, gravide, maladii transmisibile, TB, HIV/SIDA. De asemenea, în situații de criză se stopează toate investițiile capitale. Cumpărarea tehnicii medicale se oprește, la fel și reformele care necesită bani. De exemplu reforma spitalelor ar trebui oprită. Banii trebuie folosiți cu mare atenție, pentru că în situații de criză problemele de sănătate generează, la rândul lor, alte probleme”, precizează Ghenadie Țurcanu, expert la Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate. În această ordine de idei, Ministerul Sănătății anunța că este nevoie de peste 80 de milioane de euro pentru dezvoltarea primului spital regional la Bălți și că există parteneri care sunt dispuși să investească. După amânarea negocierilor cu Fondul Monetar Internațional, investitorii însă sunt sceptici, iar de curând Uniunea Europeană a anunțat că îngheață investițiile pentru țara noastră.
Criza favorizează corupția
Pentru că au mai existat precedente, Organizația Mondială a Sănătății a elaborat un ghid prin intermediul cărora recomandă ministerelor din Sănătate să se concentreze pe anumite măsuri-cheie în situații de crize financiare. „Datele statistice existente nu permit prezicerea categoriilor de persoane care vor fi afectate cel mai mult de criză. Există însă date vorbesc despre faptul că și crizele economice pe termen scurt pot lovi pe termen lung. Riscurile pe termen scurt se manifestă prin incapacitatea familiilor de a plăti pentru medicamente, inclusiv medicamente compensate, consultații profilactice, ceea ce poate duce la infecții, iar pe termen lung - la probleme psihice”, se precizează în document. Astfel, autoritățile sunt îndemnate să se axeze pe imunizare pentru a preveni epidemiile, pe îngrijirea copiilor și pe gravide. Totodată, OMS precizează că în situații de criză pe termen lung cadrele medicale se pot confrunta cu o demoralizare puternică, ceea ce îi va face mai receptivi la acte de corupție.
█ Articole relaționate: