Autor: Irina Papuc
Implicarea ex-directorului CNAM și fostului ministru al Sănătății, Mircea Buga, în schema miliardului furat, trezește mai multe semne de întrebare. În autodenunțul făcut public, despre care procurorii spun că este autentic, omul cheie în gestionarea celor trei bănci falimentare, Ilan Shor, declară că a lucrat cu Buga „direct”. Având în vedere că CNAM, instituția care gestionează peste 4 miliarde de lei în fiecare an, este una din instituțiile de stat cu cel mai mare buget, aceasta probabil a fost considerată o soluție pentru lipsa de lichidități formată, ca urmare a furturilor. În aceste condiții este firesc să ne întrebăm ce s-a întâmplat cu banii din Sănătate pe care directorul CNAM, după cum afirmă Shor, i-a direcționat la Unibank, după ordinele fostului premier, Vlad Filat și dacă aceștia s-au mai întors înapoi în conturile Companiei.
Autodenunțul lui Ilan Shor va cutremura mai multe scaune și reputații formate cu anii. De departe ex-premierul Republicii Moldova este singurul care urmează să dea explicații. Deși neclar deocamdată, în declarațiile lui Shor, ale căror veridicitate ar trebui să fie dovedită, apar doar câteva nume, printre care și cel al lui Mircea Buga, pe atunci director la CNAM, instituție pe care Shor a încurcat-o cu CNAS (Casa Națională de Asigurări Sociale).
În declarațiile pentru procurori Shor spune că după ce s-au format goluri de lichidități în Banca Socială și Unibank Vlad Filat ar fi intervenit prin „ordine” la directorul SA Franzeluța și CNAM să-și redirecționeze aici veniturile. Astfel s-ar fi asigurat o sumă de 600 de milioane de lei de pe conturile celor două.
Așadar, câți bani din CNAM au fost investiți în băncile falimentare și ce s-a întâmplat ulterior cu ei? Vă propunem o reconstituire cronologică, cu date oficiale, pentru a contura câteva scenarii.
În 2013 CNAM a planificat venituri în sumă de 4,161 miliarde de lei, în creștere față de anul 2012, cu un deficit de 65 de milioane de lei. În același an, SA Franzeluța face public în raportul său o creștere spectaculoasă de venituri, publicând o cifră de vânzări de aproximativ 600 de milioane de lei.
Octombrie 2012 - noiembrie 2014 – potrivit raportului Kroll Ilan Shor preia, prin firme intermediare, acțiunile BEM, Banca Socială și Unibank.
Începutul anului 2013 – Potrivit depozițiilor lui Shor, Filat ar fi cel care l-a presat să cumpere activele de la BEM în valoare de 1 miliard de lei. Potrivit aceluiași proces-verbal, Shor are întâlniri cu Mircea Buga, după ce Filat a „dat ordine” să fie transferate mijloace bănești către Unibank. „Ce-i drept, Filat a asigurat venituri suplimentare la Unibank prin transferul la această bancă a unor sume rămase de la SA Franzeluța și Compania Națională de Asigurări în Medicină (aproximativ 600 de milioane de lei). Cu Mircea Buga eu am discutat direct după ordinele lui Filat. SA Franzeluța lucra direct cu Unibank”, a scris acesta în autodenunțul său.
! Prin instituirea unui grup de lucru la 25 octombrie 2013, CNAM trimite scrisori la 7 instituții financiare, unde solicită „informații” privind rata dobânzii pentru plasare pe un termen de o lună, trei luni șase și 12 luni a sumelor de 10, 20, 40 și respectiv 50 de milioane de lei cu dreptul de retragere a sumelor până la scadența acestora! La sfârșitul anului 2013 CNAM avea mijloace bănești în sumă de 140 de milioane de lei la o bancă comercială!
La începutul anului 2014 veniturile CNAM se aprobă la 4, 723 miliarde de lei, inclusiv pe fondul majorării poliței medicale de la 3,5 la 4,00 (în total 8 procente) contribuție procentuală de la salariați și angajatori, și de la 3.300 de lei la 4.056 lei în sumă fixă, cu un deficit de 100 de milioane de lei.
21 iulie 2014 – În Monitorul Oficial este publicată Legea Fondurilor asigurărilor obligatorii de asigurări medicale cu modificările operate, pentru care Guvernul își asumă răspunderea. Astfel, Guvernul taie 69 de milioane de lei din contul CNAM. Explicația – statul a transferat mai puțini bani pentru programe naționale și pentru persoanele asigurate de Guvern. Astfel, la capitolul venituri CNAM înregistrează deja 4.654 miliarde de lei. Deficitul atinge 250 de milioane de lei. Deputații din Comisia Sănătate, Protecție Socială și Familie spun că aud prima oară despre decizia de a micșora bugetul CNAM.
8 august 2014 – Curtea de Conturi atrage atenția, într-un raport al său, că CNAM a plasat mijloace bănești în sumă de 140 de milioane de lei la o bancă comercială, în baza a trei contracte de depozit semnate în 2012, cu termenul de scadență prelungit prin mai multe acorduri adiționale. Potrivit raportului Curții de Conturi publicat în Monitorul Oficial la 8 august 2014, 90 de milioane constituiau „mijloace nevalorificate din fondul de profilaxie”, iar 50 de milioane – din fondul de rezervă.
Banca comercială nu fusese aleasă prin tender așa că Curtea de Conturi recomandase CNAM să organizeze un tender „în scopul asigurării integrității resurselor financiare, rentabilizării depozitelor și evitării riscurilor aferente prejudicierii intereselor publice”. În consecință, directorul CNAM semnează pe 25 octombrie 2013 un ordin pentru instituirea unui grup de lucru care să organizeze concursul. Într-un final membrii grupului de lucru au trimis doar scrisori pentru prezentarea ofertelor la șapte bănci, pentru ca în final să decidă păstrarea banilor la aceeași bancă comercială. La scurt timp, Mircea Buga obține al doilea mandat de director general, fiind singurul candidat.
Între 24 – 30 noiembrie 2014 - Potrivit raportului companiei Kroll anume în această perioadă din BEM și ulterior Unibank și Banca Socială ajung pe conturile mai multor firme necunoscute din Moldova și apoi pe firmele off-shore ale lui Ilan Shor aproximativ 18 miliarde lei. Nu este clar dacă în cele 18 miliarde „migrate” spre firmele lui Shor se conțin și banii publici din CNAM, depuși la Unibank.
Noiembrie 2014 – Iurie Leancă, pe atunci premier, ia decizia în secret de a transfera 10 miliarde de lei către cele trei bănci falimentare prin care fuseseră scoase 13 miliarde de lei.
Decembrie 2014 - ianuarie 2015 – spitalele se confruntă cu o criză acută de medicamente. CNAM neagă că ar avea datorii către spitale.
Decembrie 2014 – CNAM nu poate retrage (!) din banca comercială cu care a semnat mai multe contracte încă în 2012 suma depozitată de 115 milioane de lei, formându-se datorii de 102 milioane lei către spitale. Din acest motiv, executarea fondului de bază al CNAM a fost, de facto, de 4,3 miliarde de lei.
! CNAM a dispus de trei conturi de depozite în baza a trei contracte încheiate cu o bancă privată în iunie 2012 al căror sold la 31 decembrie 2014 constituia 115 milioane de lei, cu o dobândă încasată de 15,6 milioane de lei. Pe parcursul anului 2014 CNAM a inițiat procedura de retragere a surselor financiare din depozite, dar nu a putut retrage sumele!
Ianuarie 2015 – CNAM reușește să retragă banii din banca comercială.
12 februarie 2015 – Mircea Buga este desemnat candidat la funcția de ministrul al Sănătății în Guvernul Leancă 2, care nu obține votul de încredere al Parlamentului. Peste șase zile acesta devine ministru al Sănătății în Guvernul Gaburici.
Martie 2015 – deficitul CNAM ajunge la 100 de milioane de lei, din motiv că Ministerul Finanțelor întârzie transferurile.La rândul său, Ministerul Finanțelor recunoaște că nu sunt suficiente acumulări la buget.
Iulie 2015 – cel mai recent raport al Curții de Conturi scoate la iveală imensa datorie de jumătate de miliard de lei pe care au acumulat-o spitalele. Tot atunci, CNAM prezintă un raport de executare a fondurilor la CNAM unde se vorbește deja de o reducere a fondurilor nu de 69 de milioane de lei, ci de 121 milioane din contribuția statului, adică aproximativ 6 milioane de euro.
Acum, CNAM și Ministerul Finanțelor țin în secret suma datoriilor pe care o au cei de la Finanțe către companie. Deși am solicitat aceste informații deja de două săptămâni, responsabilii refuză să ne comunice cifra. Nici Mircea Buga nu a răspuns la apelurile noastre până la momentul publicării acestui articol.
█ Articole relaționate:
Mircea Buga nu dă răspunsuri în privinţa implicaţiei sale în furtul miliardului. Doar se justifică