Autor: Sorina Bujarov
Republica Moldova se pregătește să preia finanțarea serviciilor de prevenire și reducere a riscurilor de infectare cu HIV/SIDA, la fel ca și alte țări din Europa de Est și Asia Centrală. Asta pentru că, în cel puțin doi ani, donatorii externi urmează să reducă semnificativ sau să înceteze să mai finanțeze aceste programe. Până atunci autoritățile trebuie să găsească bani și să elaboreze mecanismele necesare pentru întreținerea acestor servicii. Și pentru ca trecerea de la finanțarea externă la cea din bugetul de stat să fie efectuată cu succes, recent la Tbilisi, Georgia a avut loc un dialog regional, unde s-a vorbit atât despre riscuri, dar și despre practicile țărilor care au făcut deja acest pas.
Anul acesta se împlinesc 13 ani de când țările din Europa de Est și Asia Centrală sunt susținute financiar de către Fondul Global în lupta cu HIV/SIDA, Hepatita C și TB. Până acum organizația a donat milioane de dolari țărilor din regiune pentru ca ele să poată întreprinde toate măsurile necesare, astfel încât să evite epidemiile care ar fi curmat viața a sute de mii de oameni. Însă, pentru că în ultimul deceniu aceste state, printre care și Republica Moldova, au evoluat atât economic, cât și social, Fondul Global intenționează să reducă sau să înceteze definitiv susținerea financiară a acestor state. În opinia finanțatorilor, acestea au acumulat suficientă experiență și ar dispune de resurse proprii pentru a putea face față problemei de sine-stătător.
Trecerea de la finanțare externă la cea din bugetul de stat nu se face însă instantaneu, dar treptat, astfel încât statele să se poată mobiliza și să preia cu succes întreținerea serviciilor destinate persoanelor care trăiesc cu HIV și consumatorilor de droguri.
Pentru ca această etapă de trecere să fie efectuată cu succes, recent la Tbilisi a fost organizată o conferință – „Road to Succes”, cu scopul de a aduna pentru discuții toți actorii de care depinde succesul etapei de tranzit. La dialog au fost invitate atât autoritățile din Sănătate, reprezentanți ai societății civile, dar și responsabili de la organizațiile internaționale care au creat și finanțat până acum aceste servicii.
Conferința a durat trei zile, timp în care cei 300 de participanți din aproximativ 30 de țări și-au împărtășit temerile, dar și experiența proprie în ceea ce privește trecerea de la finanțare externă la cea din bugetul de stat a programelor menite să prevină și să reducă riscul infecției HIV/SIDA și Hepatita C în rândul populației. Unele state au preluat parțial finanțarea, altele în totalitate, iar altele abia învață cum să facă acest lucru. În cadrul dialogului regional acestea au discutat direcțiile prioritate, astfel încât toate să poată atinge unul dintre obiectivele mileniului – stoparea epidemiei HIV până în 2030.
Primele două zile au fost dedicate discuțiilor tehnice între medici, specialiști în economie de sănătate și reprezentanți ai societății civile. În a treia zi însă au avut loc discuții la nivel înalt, cu participarea reprezentanților ministerelor și organizațiilor donatoare. „Noi am preluat abia o parte din finanțarea acestor programe, însă este un prim pas. Avem și noi temeri că o să ne fie greu fără suportul Fondului Global, însă încercăm să găsim soluții pe cont propriu. E clar că politica unei țări nu neapărat va fi eficientă pentru altă țară, dar cel puțin putem să ne consultăm și cu altcineva”, a afirmat Rimante Șalașeaveaciute, ministrul Sănătății din Letonia.
De altfel, Moldova, la fel ca și Lituania, deja a preluat pentru finanțare o parte dintre programele naționale ce vizează consumatorii de droguri. Este vorba despre tratamentul cu ARV, iar în acest an statul a reușit să cumpere metadonă pentru 30 de consumatori de droguri, pentru tratamentul de substituție. Până în 2018, responsabilii din domeniu spun că țara noatră va reuși să preia în totalitate finanțarea serviciilor destinate consumatorilor de droguri, dar și cele de control și de reducere a riscurilor.
„Eu cred că nu vor fi probleme, pentru că deja din fondul de rezervă al CNAM au fost alocate 1,5 milioane de lei pentru aceste servicii. Banii însă nu au fost cheltuiți pentru că nu există încă bază juridică pentru această finanțare, lucru care cred că se va face în cele din urmă”, a precizat Vasile Pascal, director interimar la CNAM.
Reprezentanții Estoniei, de exemplu, și-au împărtășit experiența în ceea ce privește preluarea cu succes a finanțării acestor servicii. Din 2007, de când țara este membră a Uniunii Europene, aceasta acoperă în totalitate cheltuielile pentru programele naționale destinate persoanelor seropozitive și consumatorilor de droguri.
„Noi avem o politică aparte, în care este implicată foarte mult și societatea civilă. Noi cumpărăm servicii de la ONG-urile din domeniu – substituția seringelor, distribuirea prezervativelor, etc. Avem o instituție aparte care se ocupă exclusiv cu problemele ce vizează personale cu HIV și a celor care consumă substanțe interzise. Nu știu cât de potrivit este exemplul nostru pentru alte țări, pentru că fiecare stat e diferit, dar suntem dispuși să împărtășim experiența”, a afirmat Alena Curbatova, șefa secției prevenirea bolilor infecțioase și dependenței de droguri din cadrul Institutul Național de Dezvoltare a Sănătății din Estonia.
În final, participanții la dialogul regional au semnat o rezoluție, document ce confirmă faptul că statele participante și-au asumat public obligația de a întreprinde toate măsurile necesare pentru ca toate programele ce vizează persoanele seropozitive și consumatorii de droguri să rămână la fel de eficiente ca și în perioada când acestea erau finanțate de Fondul Global.
█ Articole relaționate:
HIV devine mai agresiv. Virusul dezvoltă boala SIDA în doar trei ani de la infectare