Autor: Irina Papuc

Ministerul Sănătății schimbă regulile de activitate ale spitalelor. Astfel, directorul va putea fi ales numai pentru cinci ani, iar la expirarea termenului, funcția devine vacantă automat. Alte prevederi sunt nule. Totodată, în fiecare spital republican va exista o Comisie de cenzori, care va efectua controale financiare  și care va avea obligația să anunțe Ministerul Sănătății în caz de abateri de la lege. Nici acest document însă nu lasă mână liberă Consiliului de administrație, care riscă să rămână în continuare o structură fictivă și inutilă.

Ministerul Sănătății propune o serie de schimbări în activitatea spitalelor republicane, pentru care are calitatea de fondator. La fel ca și în ordinul vechi, din 2010,  directorul este numit de autoritate, în urma unui concurs pe care îl organizează tot ministerul. Însă după ce vor expira cinci ani, termenul legal, funcția va deveni automat vacantă, iar alte prevederi vor fi nule de drept.

Directorului îi rămân, în mare parte, aceleași atribuții. Ministerul în continuare va decide ce salariu vor ridica managerul și vicedirectorii, precum și eliberarea acestora din funcție.  

█ Ministrul Glavan, la Institutul Mamei și Copilului: „Așa ceva e inadmisibil”. Gațcan: „De patru ani nu ne-ați dat niciun bănuț” 

O noutate este că în spitale ar putea funcționa o comisie ce cenzori. Rolul acestora este de a efectua controale financiare la instituție. Această comisie ar putea fi formată din trei persoane sau chiar din una singură, în funcție de numărul de paturi din spital. Cenzorul are, conform documentului, dreptul să solicite orice documente, registre contabile, dări de seamă, etc. Cenzorii pot fi persoane care activează în spital, precum și din afara instituției. Membrii acestei comisii vor avea rolul de a efectua anual câte un raport referitor la modul cum s-au cheltuit banii în instituție, iar dacă se găsesc abateri să anunțe Ministerul Sănătății. Cenzorii se supun Consiliului de Administrație, precum și fondatorului.

Consiliile de administrație rămân însă cu atribuții limitate, la fel ca și până acum. Membrii vor pregăti și de-acum încolo business-planuri, vor coordona cu statele de personal, vor stabili listele de tarifare, vor avea grijă de achizițiile publice. Membrii Consiliului administrativ ar urma să răspundă solidar faţă de Fondator şi față de instituţie dacă vor aduce prejudicii spitalului prin deciziile lor. Și aici există o mare problemă – potrivit responsabililor din Anticorupție cele mai multe ilegalități se fac prin decizii colective, însă legea le acoperă. O noutate este că din consiliul de administrație pot face parte și economiști sau specialiști în drept.

█ Gaură de 300 de milioane de lei în bugetul CNAM. Valeriu Streleț: „Nu panicați societatea” 

Potrivit unui studiu privind guvernanța spitalelor, efectuat în Moldova, consiliile de administrație din spitale sunt niște structuri trecute doar pe hârtie, care nu funcționează, prin urmare sunt inutile. Și asta pentru că, în mare parte, Ministerul Sănătății intervine în politica spitalului și ia, de altfel, cele mai importante decizii.  Autorii studiului recomandau atunci mai multe pârghii de acțiune pentru consiliile de administrație și limitarea intervențiilor pe partea de politici-cheie din partea fondatorilor, în special la nivel micro și meso.

Deocamdată ordinul este publicat pentru dezbateri publice.

█ Articole relaționate:

Veriga slabă a spitalelor din Moldova – Consiliul de Administrație. Este mai mult un organ de conducere fals, arată un studiu 

Reforma spitalicească – la ce capitole Moldova bate pasul pe loc. „Ministerul Sănătății subordonează procesul decizional și face uz de atribuții improprii” 

În următorii doi ani Ministerul Sănătății intenționează să regionalizeze spitalele, însă fără să aibă un model clar de guvernanță a acestora