Autor: Irina Papuc
Ministerul Finanțelor are o datorie de 300 de milioane de lei către CNAM. Informația a fost confirmată de către premierul Valeriu Steleț, în cadrul unei emisiuni televizate. Cu toate acestea, premierul susține că „situația este sub control”.
300 de milioane – atât trebuie să transfere Ministerul Finanțelor către Compania Națională de Asigurări în Medicină. Acești bani sunt pentru categoriile de persoane asigurate de către stat și pentru care, respectiv, statul este obligat să plătească. Cifra, care a fost ținută în secret atât de către CNAM, cât și de Ministerul Finanțelor, întrucât au refuzat să ne-o prezinte după mai multe solicitări, a fost comunicată de către premierul Valeriu Steleț, în cadrul emisiunii „În Profunzime” de la ProTV. Cu toate acestea premierul îndeamnă la calm și spune că „situația este sub control”.
„Rog să nu panicați societatea. Există aproximativ 300 de milioane de lei datorii către CNAM, dar este și un sold care poate fi folosit până la soluționarea problemei. Să aveți în vedere că sunt câteva sectoare care nu au fost atinse deloc de reduceri bugetare, inclusiv sănătatea. Eu mă bizui pe informațiile pe care le am. Zvonuri sunt diferite. Situația este sub control, dacă voi primi o probă contrarie, voi lua măsurile necesare”, a mai spus Streleț.
Cât de mult afectează spitalele o datorie de 300 de milioane rămâne doar să presupunem, întrucât responsabilii de la CNAM păstrează tăcerea. După nenumărate solicitări Vasile Pascal, acum aflat în funcția de director, a refuzat să răspundă la întrebările noastre.
Deși Valeriu Streleț face referire la fondul de rezervă al CNAM, un raport lunar al companiei arată că pe luna gestionară soldul ar fie „0”. Oricum, managerii de spitale refuză să recunoască deschis că CNAM are datorii către spitale. Cert este că situația nu e deloc sub control. În unele spitale, pacienții recunosc că nu există săpun, seringi, medicamente. La Centrul Consultativ al Institutului Mamei și Copilului, de exemplu, femeile care trec examene ginecologice sunt nevoite să-și cumpere prezervative de la magazinul din hol, deși instituția este obligată să asigure consumabile de unică folosință. Un alt exemplu - la AMT Râșcani nu se fac examene de ultrasonografie în baza poliței, motivând „suprasolicitarea”, iar la AMT Ciocana unii pacienți s-au plâns că doctorii au cerut bani pentru analizele de urină și din masele fecale ale copilului, motivând că doar cele de sânge sunt disponibile gratuit. În continuare, datoriile spitalelor sunt foarte mari și ating aproximativ 400 de milioane de lei în total.
De altfel, când a fost întrebat despre reducerile de cheltuieli din Sănătate, Streleț a spus adevărul, dar numai pe jumătate. „Să aveți în vedere că sunt câteva sectoare care nu au fost atinse deloc de reduceri bugetare, inclusiv sănătatea”, spunea acesta. Însă ceea ce a omis să spună premierul este că Moldova, în special sectorul sănătății, a obținut mai puțini bani dintr-un proiect al Băncii Mondiale pentru că n-a reușit să îndeplinească toți indicatorii stabiliți. Mai simplu vorbind, Banca Mondială ne-a propus bani, dacă rezolvăm anumite probleme din sectorul nostru de sănătate. Autoritățile noastre s-au angajat să facă schimbări. Banii vin numai dacă indicatorii propuși sunt atinși într-un termen anumit prestabilit. Astfel, Moldova a ratat în acest an 13 milioane de lei.
█ Articole relaționate:
Este la pământ sau nu sistemul de asigurări medicale din Moldova
Cum a fost furată CNAM. Mircea Buga știa că bagă banii într-o bancă falimentară