Autor: Parascovia Sula

Programele de prevenire a infecției HIV și reducerea riscurilor în curând vor avea nevoie o susținere financiară și mai mare de la stat. În acest moment, aceste servicii sunt acoperite în proporție de 90% doar din fonduri internaționale. Începând cu anul 2018, pentru a mai fi sprijiniți de finanțatorii externi, autoritățile trebuie să elaboreze un plan menit să asigure în continuare furnizarea neîntreruptă a serviciilor de prevenire și tratament a infecției HIV, precum și serviciile de reducere a riscurilor din resursele bugetului național.

Acesta a și fost, de fapt, scopul dialogului național de nivel înalt, care a adunat astăzi reprezentanți ai Ministerului Sănătății, ai Finanțelor, Companiei Naționale de Asigurări în Medicină, ai organizațiilor internaționale, administrațiilor publice locale, dar și experți internaționali pentru a analiza și elabora planuri de aplicare a mecanismelor de finanțare.

„Scopul nostru a fost să adunăm într-o platformă comună persoanele de decizie din domeniul HIV/SIDA, cel al Sănătății și al Finanțelor pentru a lua decizii foarte concrete cu privire la finanțarea programelor de reducere a riscurilor, dar și inițierea finanțării în termeni foarte scurți. Aceasta este o prioritate, care ne va asigura nu doar disponibilitatea în continuare a Fondului Global, ci și o intervenție eficientă aici pe loc, pentru a evita o epidemie”, a declarat pentru Sănătate INFO Ala Iațco.

█ GALERIE FOTO// Au cerut o mână de ajutor pentru serviciile care le asigură o viață normală în fiecare zi 

Începând cu anul 2018, Fondul Global pentru combaterea SIDA, TB și Malariei își va micșora finanțarea pentru programele care asigură prevenirea HIV și reducerea riscurilor.

„Se va pune un accent mai mare pe contribuția statului, care va trebui să ofere finanțare pe toate componentele,  deoarece sumele alocate acum sunt foarte mici. Resursele Fondului Global vor fi doar cu anumite condiții și nu în măsura în care este astăzi. Ministerul Sănătății și cel al Finanțelor s-au arătat dispuși să comunice și să soluționeze această problemă. Este nevoie ca acest mecanism de finanțare să fie aprobat și deja pilotat, ca să vedem ce merge și ce nu. Nu trebuie să așteptăm anul 2018 când nu vor exista resurse din exterior”, a mai spus Ala Iațco. Ea a  adăugat că stoparea acestor programe ar putea duce la o epidemie de infecții în Moldova, precum și în întreaga regiune.

Invitații la dialog s-au arătat dispuși să coopereze pentru a aplica un mecanism de finanțare acoperit de stat.  În cadrul evenimentul au fost prezentate și câteva studii privind cost-eficiența schemelor de prevenire și tratament a maladiilor transmisibile. Unii specialiști afirmă că optimizarea investițiilor ce țin de prevenirea infecției HIV ar fi binevenit, deoarece se pierd bani pe servicii care nu dau roade.

„Cred că ar trebui să renunțăm la serviciile care nu dau roade. Asta, deoarece nu mereu avem nevoie de resurse financiare, pentru că am mai putea optimiza ceea ce este. Avem servicii implementate, dar care nu sunt atât de eficiente pentru Moldova. Respectiv, trebuie să ne dezicem de ele și să concentrăm resursele noastre financiare în altele. Este vorba despre serviciile de consiliere și testare pentru populația generală ori acesta nu e grupul țintă. Aceleași campanii de comunicare, de utilizare a prezervativelor tot s-au dovedit a nu fi eficiente. Cred că trebuie de pus un accent mai mare pe programele de prevenire, dar și de tratament al bolilor”, a declarat pentru Sănătate INFO Lucia Pîrțînă, coordonator al Programului Național HIV/SIDA.

█ „În curând țările noastre vor trebui să poarte responsabilitate financiară pentru sănătatea noastră. Trebuie să existe însă și interes din partea noastră, a beneficiarilor” 

Reprezentantul Companiei Naționale de Asigurări în Medicină (CNAM)), Iurie Osoianu, spune că această problemă este în vizorul instituției și urmează să găsească acele căi, care să-i ajute să creeze mecanismele de finanțare necesare.

„Avem contractate Centre Prietenoase Tinerilor pentru anul 2016, în jur de 11 milioane de lei. 685 de mii de lei, sunt achitați pentru tratamentul cu metadonă. La nivel de asistență medicală primară, conducătorii trebuie să asigure cu prezervative cu seringi persoanele expuse la aceste riscuri. Pentru a mări finanțarea, astfel ca asistența medicală primară să folosească toate instrumentele de micșorare a riscurilor, evident că ne trebuie surse suplimentare. Acestea vor fi ori din majorarea primelor de asigurare, ori din bugetul de stat”, a menționat și directorul adjunct al CNAM, Iurie Osoianu, în cadrul dialogului.

Vom preciza că în prezent programele de reducere a riscurilor se implementează în 27 localități din țară. Costul anual al unui astfel de program implementat într-o regiune este de 90 de mii de euro, ceea ce implică spre exemplu servicii prestate în Bălți, Fălești și Ungheni.

Acum, în Republica Moldova de aceste servicii beneficiază peste 13 mii de persoane, deși de ele ar avea nevoie peste 30 de mii.  Majoritatea banilor (90%) pentru programele de reducere a riscurilor sunt oferiți de către Fondul Global pentru combaterea SIDA, TB și Malariei. Restul sunt acoperiți de către stat. În 2015, donatorul extern a oferit Moldovei un milion 150 de mii de euro.

Programele de reducere a riscurilor sunt un set de servicii destinate persoanelor din grupurile de risc, în special consumatorilor de droguri, persoanelor HIV-pozitive, bărbați care fac sex cu alți bărbați, etc. Aceste servicii presupun schimbul de seringi pentru consumatorii de droguri, distribuirea gratuită a prezervativelor, consiliere psihologică, consultații medicale la diverși specialiști, inclusiv tratamentul de substituție cu metadonă.

 

█ Articole relaționate:

Poate sau nu un cuplu, în care un partener este HIV-pozitiv, să aibă copii sănătoși. Ce reguli trebuie să respecte acestea. „În Moldova sunt multe astfel de cupluri” 

HIV devine mai agresiv. Virusul dezvoltă boala SIDA în doar trei ani de la infectare