Autor: Irina Papuc
Vinul nu va mai fi produs alcoolic în Republica Moldova, ci doar un „aliment”. Interesant este că, o dată cu noua definiție, am prins vești „bune” la pachet – statul ar urma să nu mai interzică reclamele la TV cu produse din vin, indiferent de ora de difuzare și publicul țintă. O altă veste bună pentru iubitorii de pahare este că ar putea face rost de o sticlă mai ușor, fără prea mult control din partea nimănui. Astfel, deputații s-au gândit să promoveze vinul bun, de calitate și să descurajeze consumul de bere, cogniacuri sau vodkă. Într-o țară în care oamenii ajung tot mai des în psihoze alcoolice, iar alcoolismul generează oameni inactivi și bolnavi, inițiativa deputaților poate fi numită, cel o puțin, o greșeală absurdă.
Oficial, în Republica Moldova au existat în 2015 mai mulți alcoolici, decât în 2014. Vorbim de un total 46. 741 de persoane. În același timp, numărul moldovenilor care ajung la doctor cu psihoze alcoolice a trecut de 600. Dacă e să comparăm cu anul 2014, atunci atestăm o scădere de doar câteva zeci de cazuri.
Ce este Sindromul Wernicke
Encefalopatia alcoolică, altfel spus sindromul Wernicke, apare în special la persoanele care suferă de alcoolism și de malnutriție. Aceasta afectează creierul prin apariția unor leziuni. Persoanele afectate de sindromul Wernicke pot fi ușor observate, datorită la trei caracteristici – nu-și pot controla mișcările, iar mersul este asemenea unei persoane aflată în stare avansată de ebrietate, mușchii ochilor sunt atrofiați și au pierderi de memorie pe termen scurt. Specialiștii spun că un bolnav de sindromul Wernicke nu-și va reveni în totalitate niciodată, din cauza leziunilor pe creier, provocate de alcool. Importat este că persoanele alcoolice se mai confruntă cu o altă problemă gravă – sindromul Korsakoff, care este provocat de atrofia cerebrală. O caracteristică a acestui sindrom este că oamenii mint foarte des.
Câți moldoveni au băut până au dezvoltat sindromul Wernicke
De encefalopatie alcoolică au murit 168 de oameni, mai mulți cu 12 decât în anul 2014. Anul trecut a crescut procentul oamenilor care au murit de encefalopatie alcoolică și care erau tineri și puteau încă munci – este vorba de 5,4 la sută la 100 de mii de locuitori, mai mult decât în 2014. La Ungheni și Hâncești au fost înregistrate cele mai multe decese.
Cine știe ce beau moldovenii
Deputatul care a propus proiectul de lege în Parlament, conform căruia, vinul nu mai este produs alcoolic, este Ion Balan. În apărarea modificărilor pe care le-a propus, deputatul a spus că în Moldova anual se consumă peste 150 de milioane de litri de bere, peste 70 de milioane de litri de băuturi cu concentraţie mare de alcool, iar vin se consumă doar 15 milioane de litri. Astfel, el a încercat să argumenteze că oamenii trebuie să-și schimbe preferințele în materie de alcool – să nu mai bea tărie, ci mai mult vin. Nu este clar de unde are deputatul aceste statistici și cât de adevărate sunt.
Ultimul studiu comparativ privind consumul de alcool pe un eșantion de 1.500 de oameni a fost făcut în 2014. Atunci, 68 la sută dintre respondenți au menționat că preferă vinul, 20 la sută au spus că preferă berea și numai 7 la sută au indicat că dau prioritate băuturilor tari. Mai mult, deși autoritățile și-au propus ca până în 2020 să dezvolte căi care să le permită să contabilizeze vinul produs în condiții de casă, astăzi este imposibil acest lucru. Nimeni nu poate spune acum cu certitudine cât vin păstrează moldovenii în beciurile lor.
Deputatul Balan vrea ca statul să nu se atingă de reclame
Deși contravine tuturor practicilor declarate de Guvern până acum, deputatul Balan a propus ca reclamele la TV în care oamenii să fie îndemnați să consume vinuri, să fie permise. Mai mult, promovarea vinului ar urma să fie permisă pe paginile revistelor și ziarelor. Deși acest amendament a fost criticat, deputații au votat proiectul în varianta propusă de autor pentru prima lectură.
Moldovenii beau. Guvernul a eșuat
Acum trei ani la Chișinău erau invitați de către OMS doi profesori – un scoțian și un finlandez, care să împărtășească experiența statelor lor de luptă cu alcoolul. Moldova urma să învețe din sfaturile lor. Ambii profesori au pus accentul pe două elemente-cheie – statisticile și taxele. Fără una din ele niciun stat nu va reuși să lupte cu consumul excesiv de alcool, deoarece în primul rând trebuie să știi exact cu ce lupți, iar în al doilea rând o țară care vrea să scape de alcoolism nu poate avea în vânzare alcool ieftin.
„Am fost acuzați că încălcăm regulile de comerț, prin introducerea prețului minim la alcool, dar este foarte important ca să nu existe alcool ieftin. Aceasta va permite celor cu venituri medii și mici să consume tot ce este mai ieftin, adică de mai proastă calitate. Avem acum și un proces de judecată cu un producător de alcool, dar sunt sigur că vom reuși să demonstrăm instanței că măsura era absolut necesară”, declara la Chișinău Peter Rice, președintele asociației scoțiene pentru probleme aferente alcoolului.
La rândul lor, finlandezii au mărit taxele pentru alcool cât de mult au putut. Problema fusese soluționată parțial, deoarece finlandezii cumpărau cantități enorme de alcool din Estonia, unde era mai ieftin. Dacă UE le-ar fi permis, ar fi ridicat taxele încă și mai mult, declara și doctorul Esa Osterberg, de la Institutul Național pentru Sănătate și Bunăstare din Finlanda.
Au trecut trei ani deja însă Moldova nu a evoluat deloc în politicile sale. Deși era gata să schimbe legislația astfel încât să fie interzise publicitatea la bere, totul a rămas la punctul zero.
Cum se duce o luptă adevărată cu excesul de alcool
În 2010, OMS a publicat Strategia Globală pentru reducerea consecințelor negative ale consumului de alcool – un document complex care conține idei de practici ce trebuie implementate pentru o luptă reușită cu alcoolismul. Acestea puteau fi o sursă de inspirație și pentru autoritățile de la noi, dacă lupta cu tăria era cu adevărat o prioritate. Așadar, în loc să convingă moldovenii să treacă din tabăra consumatorilor de vodkă, în tabăra consumatorilor de vin, autoritățile noastre ar putea:
- Să mărească taxele la alcool sau să introducă prețul minim la alcool
- Să limiteze vânzarea produselor de alcool, fie că sunt soft sau hard, în funcție de zile și ore
- Să interzică companiilor producătoare de alcool să finanțeze evenimente publice
- Să interzică promoțiile, gen „două la preț de una”
- Să asigure unele facilități fiscale magazinelor care comercializează doar produse alimentare nealcoolice
- Să asigure servicii medicale imediate persoanelor aflate în stare de intoxicație alcoolică
- Să realizeze campanii de informare, în care să fie explicate riscurile consumului de băuturi contrafăcute.
█ Articole relaționate:
Alcoolul le distruge creierul. Numărul deceselor de sindromul Wernicke în Moldova, tot mai mare