Autor: Irina Papuc
O voce slabă, dar puternic regizată și amplificată cu ajutorul camerelor video și reprezentanților potriviți în Parlament, a reușit să ridice problema modificării Legii Antitutun până la ușa Legislativului. Vorbim de o așa-numită organizație care ar reprezenta, conform Ministerului Sănătății și responsabililor din domeniu, mai puțin de 8 la sută din totalul antreprenorilor din Republica Moldova care desfășoară afaceri în localuri de alimentație publică. Așadar, în timp ce 92 la sută dintre oamenii de afaceri care au restaurante și baruri s-au conformat Legii Antitutun, reprezentanții părții adverse încalcă legea și chiar cer Parlamentului excepții permisive, dar letale.
„92 de procente dintre antreprenori s-au conformat prevederilor legale și sunt de acord că legea-i lege și trebuie respectată. Vorbim de o majoritate care înțelege importanța acestor modificări, în timp ce un procent atât de mic, dar regizat, cer modificarea legii și fac atâta lobby”, a declarat astăzi Aliona Serbulenco, viceministrul Sănătății, în cadrul ședinței Consiliului Național Coordonator în Controlul Tutunului.
Interesant este că datele statistice combat orice argumente că veniturile industriei ar avea de suferit. Potrivit datelor publicate de Ministerul Sănătății pentru perioada iunie 2015 – decembrie 2016 veniturile barurilor și restaurantelor au crescut cu 2 la sută lunar, iar ale lanțurilor hoteliere – cu 32 la sută lunar.
Orice evidențe despre venituri însă devin irelevante, atunci când în joc este sănătatea. Datele statistice arată foarte clar că industria își canalizează forțele către copii – ei sunt principala „sursă” de încasări. Datele nu sunt prezentate opiniei publice pentru prima dată însă sunt absolut îngrijorătoare – 5.000 de oameni mor în fiecare an din cauza bolilor provocate de tutun. Dacă vă imaginați oameni deja îmbătrâniți, care s-au îndepărtat de societate și doar își ridică pensia, atunci greșiți – peste 2.000 dintre aceștia se aflau încă la vârsta când puteau munci. Statul îi numește „economic activi”. În consecință, 3 miliarde de lei sunt pierderi economice. Și dacă autoritățile anunță că vânzarea produselor din tutun le aduce venituri de 1 miliard de lei anual, atunci cheltuielile din bani publici pentru tratarea celor bolnavi întrece această cifră.
Cât câștigă statul dintr-un pachet de țigări
Conform unui studiu al OMS, autoritățile rămân impotente în fața afacerilor cu țigări. Rămâne să vedem dacă voluntar sau nu veniturile sunt lăsate să ni se scurgă printre degete. Pentru comparație, în UE 75 la sută din prețul unui pachet de țigări reprezintă diverse taxe care ajung să constituie venituri la buget. În Moldova – doar 35 la sută din pachetul de țigări constituie taxe, iar în cazul unor tipuri de țigări cuantumul poate ajunge maxim la 60 la sută.
Același raport al OMS atenționează că accizele sunt în continuare foarte mici – maxim 460 de lei pentru 1.000 de țigări, în care este inclusă și acciza ad-valorem. Conform politicii Guvernului, până în 2019 ar urma să atingem cuantumul însumat de 580 de lei. Pentru comparație, în UE accizele constituie 90 de euro pentru 1.000 de țigări. Republica Moldova are obligația, conform Acordului de Asociere cu UE, să ridice și ea taxele la 90 de euro pentru 1.000 de țigări până în 2025.
Așa cum politicile statului au fost până acum anemice, concluziile sunt următoarele – am fi câștigat 750 de milioane de euro la buget în nouă ani, însă veniturile statului nu sunt în creștere, iar produsele din tutun sunt la fel de accesibile ca și acum câțiva ani, a anunțat Ion Șalaru, director adjunct al Centrului Național de Sănătate Publică.
Republica Moldova, sursă de contrabandă
În pofida temerilor că înăsprirea condițiilor privind controlul tutunului va duce la contrabandă, datele statistice arată cu totul altceva. De fapt, Republica Moldova este sursă de contrabandă cu țigări. Aproximativ 15 la sută din țigările de pe piața românească sunt contrabandă din Republica Moldova, iar această cifră ajunge la 10 la sută dacă vorbim de piața Ucrainei.
Gheretele care vând țigări se înmulțesc
Conform responsabililor de la Direcția Comerț a Primăriei Capitalei doar în primul trimestru al anului trecut au fost eliberate autorizații pentru 145 de unități comerciale care vând produse din tutun. În mare parte vorbim de gherete. Din cauza unei modificări legislative controversate din luna iunie a anului trecut, interdicțiile privind limita de distanță de 200 de metri de unitățile de învățământ și spitale și obligația de a avea suprafața nu mai mică de 20 de metri pătrați ar urma să devină obligatorii abia din 1 ianuarie 2019.
█ Articole relaționate:
Cresc accizele la tutun. Ce majorări se prevăd pentru următorii trei ani
Oameni apropiați Partidului Democrat, interesați să modifice Legea privind controlul tutunului