Autor: Irina Papuc
Ministrul Sănătății nu va mai face parte din Consiliul de Administrație al Institutului Oncologic, însă rămâne în continuare la Spitalul Clinic Republican și la Institutul de Medicină Urgentă. La rândul său, viceministrul Oleg Creciun figurează ca președinte al Consiliilor de Administrație în opt spitale.
Un ordin privind Consiliile de Administrație ale spitalelor a fost semnat la 3 mai. Ruxanda Glavan figura ca președintă a structurii din partea fondatorului pentru Institutul Oncologic, pentru Institutul de Medicină Urgentă și pentru Spitalul Clinic Republican. După două săptămâni, autoritatea a publicat un ordin de modificare al celui din 3 mai, astfel încât ministrul Ruxanda Glavan renunță la funcția de președinte al Consiliului pentru Institutul Oncologic, loc ocupat de Oleg Creciun.
La rândul său, Oleg Creciun figurează ca președinte al Consiliilor din tocmai opt instituții – Centrul Republican de Diagnosticare Medicală, Institutul de Neurologie și Neurochirurgie, Institutul de Cardiologie, Institutul Mamei și Copilului, Institutul Oncologic, Spitalul Clinic de Psihiatrie, Spitalul de Traumatologie și Ortopedie, Spitalul Clinic de Boli Infecțioase „Toma Ciorbă”.
Viceministrul Liliana Iașan figurează ca președintă a Consiliului de Administrație din Centrul Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească, Spitalul Clinic al Ministerului Sănătății, Policlinica Stomatologică Republicană și Dispensarul Republican de Narcologie. Aliona Serbulenco conduce Consiliile din Institutul de Ftiziopneumologie Chiril Draganiuc și Spitalul Dermatologie și Boli Comunicabile. Secretarul de stat Rodica Scutelnic deține aceeași funcție pentru Spitalul de Psihiatrie și Ftiziopneumologie Orghei și Spitalul de Psihiatrie Bălți.
Amintim că potrivit unui studiu elaborat de Centrul PAS, Consiliile de administrație din spitale sunt structuri ineficiente, dar și fictive. O problemă serioasă de funcționalitate ține de subordonarea excesivă față de Ministerul Sănătății, care are atribuții excesive și improprii.
ONG-urile implicate în „bucătăria” spitalelor
De cele mai multe ori în listă se regăsește Inga Pasecinic, șefă a unui ONG din sănătate, care a susținut campania de informare a Ministerului Sănătății privin reformele din domeniu. Numele ei figurează în cinci instituții– Institutul de Medicină Urgentă, Spitalul Clinic Republican, Institutul de Neurologie și Neurochirurgie, Institutul de Ftiziopneumologie Chiril Draganiuc, Institutul Mamei și Copilului.
Ruslan Poverga, care reprezintă Inițiativa Pozitivă, figurează și el din partea societății civile în două instituții – la Dispensarul Republican de Narcologie și la Spitalul Dermatologie și Boli Comunicabile. Fundația Hospice Angelus se regăsește la două instituții – Institutul Oncologic și Centrul Republican de Diagnosticare Medicală. Restul sunt: Tamara Adașan, Valentina Azaman, Alexandru Crivoșeia, Irina Baicalov, Irina Banuh, Vladimir Cerbov, Ion Lupan și Alexandru Holostenco.
Nu e salariul, nu e conflictul. Și invers
Atât Constituția, cât și Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public prevăd restricții de ocupare a funcțiilor retribuite pentru membrii Guvernului, cu excepția activităților științifice, didactice sau de creație. Așa cum ordinul din 2006 cu privire la crearea consiliilor de administrație din spitale nu prevede remunerarea membrilor, se consideră că nu se încalcă regimul de incompatibilitate. Totuși, au fost cazuri când membrii consiliilor de administrație au beneficiat de premii din partea administrației spitalelor, iar directorii au recunoscut acest lucru.
█ Articole relaționate: