Autor: Sorina Bujarov

Ca și în întreaga lume, în Moldova spitalele au un rol important în prestarea serviciilor de sănătate, contribuind în mod direct la performanța întregului sistem medical. În țara noastră însă spitalele se confruntă cu nenumărate probleme – de la lipsa utilajului modern, finanţare insuficientă, până la plăţi informale, etc, care afectează calitatea serviciilor medicale în general.

Pentru a ieşi din acest impas, spitalele ar trebui să se supună unui sistem comun de reguli – măsuri, decizii, norme și legi, menite să reglementeze activitatea acestor instituții, sunt de părere autorii studiului „Guvernanța spitalelor publice în contextul reformelor de sănătate: soluții pentru Republica Moldova”, realizat de Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate. Altfel spus, este nevoie de o guvernanță eficientă a spitalelor.

„Reforma sectorului spitalicesc nu poate fi una de succes, dar, în esență, nici nu poate avea loc fără o reformă a guvernanței spitalului public. Practica internațională demonstrează acest lucru. O demonstrează și eșecul refomei spitalicești din 2012-2014 când Parlamentul a oprit reforma. Acum autoritățile din sănătate anunță relansarea reformei sectorului spitalicesc, însă fără a aborda acest aspect crucial. Din aceste considerente am realizat acest studiu și punem la dispoziția Ministerului Sănătății expertiza necesară” a declarat Andrei Mecineanu unul din autorii studiului.

Potrivit cercetării, reforma propriu-zisă a guvernanței spitalicești în Republica Moldova a fost iniţiată încă în 2004, odată cu introducerea asigurării obligatorii de asistență medicală. Atunci spitalelor li s-a atribuit statutul de instituție publică. După 2005 însă sistemul spitalicesc nu a suferit modificări esențiale, deşi schimbările din societate au condiţionat acest lucru. Din cauză că reforma acestui sector bate pasul pe loc mai mulți ani la rând, spitalele din Moldova au ajuns să nu mai facă faţă cererii pacienților, mai ales în ceea ce privește calitatea serviciilor medicale. Și mai grav este că pentru întreţinerea spitalelor, în formula actuală, se fac prea multe cheltuieli iraţionale din bugetul de stat, susțin autorii studiului.

  Câtă mită s-a dat în spitalele din Moldova în acest an. Cifra întrece de cinci ori volumul plăților informale date în poliție și educație

Cercetarea despre guvernanţa spitalelor scoate în evidență problemele care stagnează reforma sistemului spitalicesc, iniţiată în urmă cu 10 ani. Astfel, potrivit cercetării, problemele existente la toate nivelele de organizare a activității instituțiilor spitalicești din țară: macro - politicile la nivel național sau regional, meso - deciziile la nivel instituțional și micro – gestionarea operațională zilnică a personalului, au pus în declin reforma guvernanței spitalelor.  

Majoritatea problemelor la acest capitol încep cu politicile naţionale care stabilesc structura și funcționarea spitalelor publice din Moldova. În Moldova există un număr considerabil de reglementări, care însă nu stabilesc clar care sunt competenţele Ministerului Sănătăţii, a administraţiei publice locale şi nici a conducerii instituţiei medicale. Altfel spus, politicile Ministerului Sănătății în loc să aducă mai multă claritate în guvernanța spitalelor, creează mai multe confuzii. „Legislația, atât cea din domeniul sănătății cât și cea aferentă, conţine reglementări insuficiente calitativ și cantitativ privind structura sectorului spitalicesc şi organizarea acestuia ca serviciu public. Ministerul Sănătății nu centralizează competențe, dar subordonează procesul decizional și face uz de atribuții improprii” se precizează în studiu.

Mai grav este faptul că problemele de la nivelul guvernanţei generează automat şi probleme la următorul nivel. Astfel, deşi are calitatea de fondator, administraţia publică locală are competențe reduse, în timp ce Ministerul Sănătăţii îşi permite să facă intervenții destul de adânci. Prin astfel de acţiuni, se precizează în studiu, autoritatea centrală în sănătate face ca domenii întregi ale managementului spitalului să nu fie acoperite, creând astfel incertitudini în procesul decizional.

  Cine și cât plătește pentru sănătate în Republica Moldova. Statul este „mai sărac” decât oamenii săi 

Una dintre condiţiile care ar grăbi mersul reformei spitalelor din Moldova este ca Ministerul Sănătăţii să obţină calitatea de fondator/co-fondator pentru toate spitalele publice din ţară, inclusiv al celor departamentale. Totodată, este nevoie de revizuirea competențelor fondatorului spitalului public şi de reducerea competențelor Ministerului Sănătății în guvernanța spitalelor publice.

„În aspect de guvernanță atât al sistemului de sănătate, cât și al spitalelor în particular, putem afirma că soluţiile juridice pe care le cere reforma în sănătate și în domeniul administraţiei publice trebuie să aibă la origine conceptul cumulării tuturor competenţelor de gestionare a serviciilor publice de sănătate sub gestiunea autorităţii publice centrale – Ministerul Sănătăţii. Aceasta presupune modificarea corespunzătoare a actelor legislației sănătății. Având o bază legislativă explicită, Ministerul Sănătăţii ar putea interveni cu reglementări care ar specifica particularităţile organizării şi funcţionării serviciilor publice de sănătate”, se precizează în studiul „Guvernanța spitalelor publice în contextul reformelor de sănătate: soluții pentru Republica Moldova”.

Studiul „Guvernanța spitalelor publice în contextul reformelor de sănătate: soluții pentru Republica Moldova”  a fost realizat de Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate (Centrul PAS) în colaborare cu Friedrich-Ebert  Stiftung, în cadrul mecanismului alternativ și independent de analiză a politicilor publice.  

 

█ Articole relaționate:

Pentru unii închisoare, pentru alții iertare. Cei care au datorii pentru că nu și-au cumpărat poliță medicală pentru anii trecuți ar putea fi scutiți de datorii. Guvernul este de acord

Ministrul Sănătății, pus în încurcătură. Responsabilul nu știe câți bani au fost întorși pacienților care s-au tratat cu bani, deși aveau poliță. Cel puțin 7 spitale n-au întors niciun bănuț

Moldovenii cheltuie tot mai mulți bani pentru serviciile medicale neacoperite de poliță, iar instituțiile medicale câștigă tot mai mulți bani din serviciile contra cost