Autor: Silvia Rotaru
Dintotdeauna animalele au fost cei mai buni prieteni ai oamenilor. Lipsa comunicării verbale nu e nici pe departe un obstacol, ea se transformă într-o interacțiune la nivelul corpului și al sentimentelor, de aceea chiar și cu cele mai severe afecțiuni copiii încep să obțină rezultate incredibile.
Calul a fost mereu întruchiparea eleganței, devotamentului, frumuseții și răbdării. Unul din cei mai vechi și buni prieteni ai omului, calul simbolizează puterea și bogăția. Acum ei nu sunt folosiți doar pentru tracțiune, dar sunt și un refugiu de relaxare pentru mulți oameni și chiar o salvare pentru copiii cu diverse afecțiuni.
Terapia cu cai este folosită de terapeuți specializați în terapia fizică, ocupațională și vorbire. Aceasta ajută în tratamentul neurologic și neuromuscular. De câțiva ani buni și în țara noastră se practică această terapie atât de necesară pentru copiii cu diverse dizabilități.
Natalia Rogut este instructor de hipism de mai bine de șase ani. Ea ne explică un detaliu important - nu toți caii pot fi implicați în această terapie. „Calul pentru hipoterapie este neobișnuit. În primul rând este inteligent, ascultător îi place să interacționeze cu oamenii. Acesta trebuie să fie de mărime medie și să măsoare cel mult 1 metru 45 de centimetri”, explică instructorul.
Un cal pentru hipism trebuie să aibă peste cinci ani, deoarece până la această vârstă ei sunt considerați copii. Acesta trebuie pregătit pentru terapie începând cu vârsta de 6- 12 luni. În acest timp caii se obișnuiesc cu oamenii, cu vocea lor, cu strigătele copiilor, cu încăperea, cu diverse instrumente muzicale și cu căderea diferitor obiecte.
„În hipoterapie este nevoie neapărat de implicarea a doi instructori - persoana care conduce calul și antrenorul implicat direct cu copilul. Dacă este vorba despre o boală mai gravă, atunci și părintele ne ajută. Persoana care conduce calul, la fel trebuie să fie o persoană instruită, care știe să se comporte cu caii, să-i înțeleagă, să cunoască toate manevrele, să știe să le controleze pașii și să prevină orice mișcare riscantă”, spune antrenoarea. Ea le sugerează părinților ca atunci când aleg un club sportiv mai întâi să se informeze, pentru că doar un instructor bun îi va putea ajuta în problema pe care o au.
Alba ca Zăpada este unul din cei doi cai de rasă de la Clubul Sportiv Sparta, care este învățat să facă terapie cu copii și are 15 ani.
La prima lecție de hipoterapie l-am găsit pe Liviu, care suferă de paralizie cerebrală. Cu toate acestea este un copil foarte inteligent. Liviu a fost născut prematur și nu avea nici două kilograme, iar la naștere i s-a oprit de trei ori inima. Părinții cred că aceasta ar fi cauza că el are paralizie cerebrală. Liviu, ca mulți alți copii cu aceeași problemă de sănătate nu-și putea ține capul și nici echilibrul. De la doi anișori a început diverse terapii ocupaționale, kinetoterapie, iar cu timpul rezultatele s-au făcut vizibile. Liviu a început să vorbească, este foarte sociabil și zâmbește foarte mult.
„Rezultatele se văd în timp. Un copil va avea nevoie de două luni de terapie ca să înceapă să vorbească, în cazul celor cu paralizie ar putea dura mai mult. Pentru fiecare copil noi aplicăm tactici diferite”, spune instructoarea.
Vlad are cinci anișori și la fel ca și Liviu a fost diagnosticat cu paralizie cerebrală. Din luna aprilie a început să facă terapie cu cai. „A început să-și țină echilibrul și capul mai bine. De când face terapie cu cai am observat că poate să-și controleze reacția corpului. El poate să țină spatele mai bine, ceea ce înseamnă că sistemul nervos începe să reacționeze la tratament. Pentru mine, în calitate de terapeut, evoluția lui Vlăduț înseamnă un succes adevărat, deoarece diferența e mare între ceea ce era la început și ce rezultate avem acum”, explică Maria Gurcova, kinetoterapeut care lucrează cu copii cu diferite probleme de sănătate deja de cinci ani.
Paralizia cerebrală este o tulburare cronică de postură și de mișcare provocată de leziunea sistemului nervos central și constă în mișcări reflexe involuntare și contracții (spasme) musculare care pot afecta o regiune, jumătate de corp sau corpul în totalitate. Aceasta poate fi asociată cu o serie de afecțiuni precum retardul mintal, crizele convulsive sau disfuncții vizuale și auditive.
„Ca kinetoterapeut eu recomand terapia cu cai nu numai copiilor cu sindromul Down, paralizie cerebrală sau autism, dar chiar și celor care au scolioză sau probleme ortopedice. Cei care au probleme cu spatele chiar de mici ar trebui să vină, pentru că o dată cu înaintarea în vârstă problemele se vor agrava. Caii nu sunt numai pentru afecțiunile severe, dar și pentru copiii sănătoși care datorită cailor pot fi mai comunicativi, mai prietenoși, mai buni, fără frici și inhibiții”, mai spune terapeutul.
Acest tip de terapie mai este recomandată și în cazul depresiilor, artritelor, encefaliei, hidrocefaliei, tulburărilor de comportament, afecțiunilor ortopedice, neurologice, traumatisme cranio-cerebrale, distrofie musculară, tulburări de vedere, tulburări de creștere, tulburări de învățare, dar și tulburări emoționale.
Terapia cu cai are efecte terapeutice nebănuite. Aceasta îmbunătățește echilibrul, mușchii devin mai fortificați, respirația este mai profundă, spasmurile se reduc, coordonarea este mai bună. Favorizează întinderea mușchilor încordați sau spastici, creșterea gamei de mobilitate a articulațiilor și reducerea mișcărilor anormale. Hipoterapia stimulează mișcarea tuturor părților corpului. Stimulează, de asemenea sistemul nervos central și are ca efect formarea stereotipiilor, dezvoltă coordonarea ochi-mâini. Pe lângă recompensele fizice, terapia mai este benefică și din punct de vedere emoțional și mintal. Călăria este receptată de copii ca o bucurie, ca un succes. Copilul devine mai deschis. Mișcările repetate au ca efect relaxarea mușchilor și astfel organismul se va calma. Copilul devine mai în crezător în sine, este mai interesat de tot ce-l înconjoară, își dezvoltă o capacitate de asumare a responsabilității, a controlului emoțional, precum și dezvoltă răbdarea și toleranța.
De asemenea, copii cu dizabilități care practică această terapie devin mai independenți, mai ușor se integrează în societate, devin grijulii față de animale, iar aceasta favorizează dezvoltarea relațiilor între două persoane, cum ar fi prietenia.
Simplul fapt de a călări produce o stare de liniște, de aceea călăritul este recomandat tuturor pentru o doză de relaxare și refugiu de la grijile cotidiene.
„Zece lecții de terapie costă 2.000 de lei, deci nu e o sumă enormă. Rezultatele se văd chiar peste o lună, în funcție de gravitatea problemei. Sunt copii care au rezultate și după 5 lecții, alții după 20, deci, este o muncă de echipă. E la fel ca în sport. Dacă un sportiv se antrenează zi de zi și terapiile trebuie făcute zi de zi, până ajungem la performanța dorită”, spune kinetoterapeutul Maria Gurcova.
La noi în țară hipoterapia se face la Clubul Sportiv Sparta, unde o jumătate de oră de hipoterapie costă 200 de lei și la Școala Republicană de Hipism și Pentatlon Modern, unde ședințele sunt gratis.
█ Articole relaționate: