Redactor: Parascovia Rogate

Acum 16 ani Portugalia a decis să decriminalizeze consumul de droguri, de la marijuana până la heroină. Până atunci țara s-a confruntat cu o criză a consumului de droguri și risca să genereze un dezastru la capitolul sănătate şi siguranţă. Autorităţile au luat o decizie, pe atunci, sceptică pentru multe state – decriminalizarea. Deşi unii așteptau ca ţara să intre într-un colaps, lucrurile s-au schimbat spre bine cu fiecare an. Astfel, după 15 ani  consumul de stupefiante deja a fost redus cu 50 la sută, însă fiecare statistică confirma că decizia a fost reușită.

Acum forțele de ordine portugheze nu arestează persoanele care dețin doze de droguri pentru mai puțin de 10 zile de consum. Este vorba de un gram de heroină, extasy sau amfetamină, două grame de cocaină sau 25 de grame de canabis. În schimb, consumatorii primesc o citație în care li se cere să apară în fața unor comisii, formate din experți juridici, sociali și psihologi, ca să discute. În urma discuțiilor, specialiștii le pot prescrie tratament persoanelor care apar în mod repetat în fața acestor comisii. Tratamentul variază de la servicii de consiliere motivațională până la terapia de substituție cu opiacee, scrie news.vice.com.

„Am avut o mulțime de critici la început, însă acum lucrurile s-au schimbat complet”, precizează João Goulão pentru Vice News, un medic specializat în tratarea dependenței de droguri, a cărui mișcare a determinat Portugalia să facă reforme în domeniul drogurilor în anul 2000. „Am început elaborarea politicii de la zero, însă pe tot parcursul procesului am considerat dependența de droguri ca pe o problemă de sănătate”, a mai declarat aceeași sursă pentru Aljazeera.

Cu toate că noua politică de decriminalizare a fost privită cu scepticism, experiența Portugaliei din ultimii 16 ani ne vorbește despre un sistem liber desănătate publică, dar și despre existența unor programe extinse de tratament. Cu toate că 25 de țări din lume au adoptat o politică de decriminalizare a drogurilor, modelul holistic al Portugaliei și implicarea acestor comisii de discuții scoate țara în evidență.

 Mai mulți specialiști, față în față cu jurnaliștii. Întrebări și răspunsuri despre decriminalizarea consumului de droguri

La modul practic, planul de decriminalizare are loc în felul următor: dacă un potențial consumator este prins cu o cantitate mică de droguri, precum doza de consum, atunci polițiștii îl pedepsesc doar administrativ. De exemplu, printr-o amendă în locul unei pedepse cu închisoarea. O dată ce un consumator este reținut, se face o diferență între persoanele care consumă ocazional droguri și dependenții. Primul primește o amendă pentru folosirea drogurilor în mod public, în timp ce dependentul este încurajat să treacă un  program de tratament, care este plătit din bani publici.

Totuși, dealerii de droguri continuă să fie considerați infractori, deoarece drogurile sunt încă ilegale în țară. În acest fel, instituțiile de drept se concentrează pe lupta împotriva distribuției drogurilor, în timp ce dependența este gestionată de sistemul de sănătate. Înainte de aplicarea decriminalizării posesia de droguri era considerată o infracțiune, care era pedepsită cu închisoarea de la trei luni până la un an.

De altfel, Portugalia a mizat pe cost-eficiența acestei politici. Banii care înainte erau cheltuiți pentru arestarea și încarcerarea dependenților acum se folosesc pentru tratamentul acestora.

Ce s-a schimbat după aproape două decenii?

Rata noilor infecții cu HIV, în Portugalia, a scăzut drastic începând cu anul 2001, când a intrat legea în vigoare. Astfel, numărul de cazuri noi a scăzut de la 1.016 la 56 în 2012. La fel de îmbucurătoare sunt și cifrele privind decesele din cauza unui supradozaj. Mai exact, în 2012 au avut loc 16 decese din cauza supradozelor, cu 64 mai puține decât aveau loc în 2001.

Rata mortalității provocată de droguri, în Portugalia, este de trei decese la un milion de locuitori. Acest indicator este de cinci ori mai mic decât media din Uniunea Europeană.

Când noua politică din Portugalia a fost pusă în aplicare în 2001, Organizația Națiunilor Unite s-a opus acesteia. Totuși, în cadrul unei conferințe recente de la Viena, Comitetul Internațional de Control al Drogurilor (INCB), care este organul independent de control al punerii în aplicare a convențiilor ONU privind drogurile, a numit abordarea portugheză drept un exemplu de bune practici, deoarece pune preț pe sănătatea cetățenilor și pe respectarea drepturilor omului.

În Portugalia, persoanele care nu pot scăpa de dependență au acces zilnic la tratament cu substituție cu metadonă,  consiliere și alte servicii de reabilitare. O generație în urmă, dependenții erau puși la închisoare. Acum însă aceștia sunt liberi.

Potrivit diverselor sondaje, portughezii, care au trăit în timpul crizei consumului de droguri, în special a heroinei, susțin în mod copleșitor această politică.

Decriminalizarea – Republica Cehă

Republica Cehă a aplicat decriminalizarea drogurilor încă în 1990, după ce s-a separat de politica estică restrictivă, însă pentru a accede în UE, în anul 2004, a trebuit să aplice recriminalizarea. Deşi se credea că politicile restrictive sunt mai eficiente, un studiu al Comisiei Naţionale Antidrog a demonstrat că trebuie să se renunţe la pedepsele cu închisoarea. Astfel, la 14 decembrie, 2010, Cehia a adoptat noua legislaţie care asigura decriminalizarea pentru consumul personal şi pentru a evita scandalurile internaţionale a prevăzut diferenţa dintre consumator şi „producător”.

█ Alternative la detenție pentru persoanele dependente de droguri. „Pacienții trebuie să se trateze în familie”

Vom preciza că anul trecut, o comisieinternațională de experți în medicină a făcut apel la decriminalizarea drogurilor la nivel mondial, argumentând că politicile actuale duc la violență şi la răspândirea bolilor.

Comisia, instituită de prestigioasa revistă medicală Lancet şi Universitatea Johns Hopkins din Statele Unite, constată că 50 de ani de politici dure care reglementează consumul de droguri au cauzat  mizerie și nu au dus la reducerea consumului de droguri, ci mai degrabă au alimentat criminalitatea, violenţa și răspândirea epidemiei de HIV și hepatita C prin reutilizarea seringilor.

În consecinţă, autorii raportului au cerut schimbarea politicilor represive, impuse de cele mai multe guverne. Mai exact, experţii au făcut apel la decriminalizarea infracțiunilor minore şi non-violente, care includ vânzarea şi utilizarea drogurilor.

 

 Articole relaționate:

CAMPANIE//Sănătate INFO lansează o campanie privind decriminalizarea consumului de droguri

Kazahstanul interesat de experiența Moldovei în prevenirea celor mai răspândite infecții transmisibile. Specialiștii au studiat serviciile prestate de ONG-uri

ONG-urile din domeniul de reducere a riscurilor cer autorităților să asigure finanțare permanentă pentru programele de prevenire a infecției HIV