Autor: Irina Papuc
Deși vorbim de bani publici, pe care fiecare moldovean este obligat să-i verse în bugetul asigurărilor obligatorii de sănătate, constatăm că legea în Moldova la capitolul transparență este mai mult decât imperfectă, lăsând loc de goluri informaționale imense. În condițiile în care spitalele au gestionat în ultimii 10 ani cel puțin 20 de miliarde din bani publici noi nu știm cât de corect au fost gestionate aceste resurse, deoarece niciun contract dintre spitale și CNAM nu a fost făcut public vreodată. Legea pare să fie confuză – deși transparența este declarată un deziderat, directorii de spitale sunt obligați doar să discute cu colectivul o dată în an cum s-au cheltuit banii.
În articolele anterioare Sănătate INFO a scris despre faptul că spitalele publice din Moldova preferă să gestioneze banii în secret, rapoartele financiare ale acestora fiind greu sau chiar imposibil de găsit pentru majoritatea instituțiilor medicale. Dintre spitalele republicane, niciunul nu respectă principiile transparenței, pe când dintre cele raionale - o singură instituție publică cu regularitate date economico-financiare – Spitalul Raional Cahul.
Atât CNAM, cât și instituțiile care au semnat contracte pentru a presta servicii medicale sunt obligate, prin prisma prevederilor Programului unic, să asigure „transparenţa gestionării mijloacelor contractate din fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală”, în timp ce la baza contractării trebuie să stea următoarele principii: „alinierea la prevederile politicilor naționale în domeniul sănătății, eficiența și transparența în utilizarea mijloacelor financiare publice, bazate pe necesitățile populației în servicii medicale”. Cum trebuie să fie asigurată această transparență legea nu spune.
În același timp, normele metodologice cu privire la formarea devizului de cheltuieli și gestionarea surselor financiare provenite din FAOAM de către instituțiile încadrate în sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală conține norme voalate de transparență. Punctul 39 al documentului prevede că „în scopul respectării principiilor de transparenţă în planificarea şi utilizarea eficientă a mijloacelor financiare, anual sau după caz pe parcursul anului, directorul (şeful) IMSP este obligat să efectueze examinarea activităţii economico-financiare a instituţiei la adunările (conferinţele) colectivului de muncă”. Atât.
Experții în politici de sănătate consideră că aceasta poate fi considerată o mimare a transparenței, întrucât în lipsa unui formular standardizat de raportare, directorul instituției poate decide unilateral ce informație trebuie sau nu să ajungă la urechile doctorilor.
„Obligația de a discuta o dată în an în colectiv problemele financiare ale instituției este mai degrabă o mimare a transparenței. Banii din asigurări sunt banii cetățenilor, de aceea instituția trebuie să raporteze și față de pacienți cum au fost cheltuiți aceștia. În plus, în lipsa unui standard de raportare, directorul instituției poate alege ceea ce spune colectivului de muncă și ce aspecte pot fi neglijate. Dacă e să analizăm ce prevede legislația în cazul întreprinderilor de stat, de exemplu, atunci putem spune cu certitudine că modul de asigurare a transparenței în normele metodologice cu privire la formarea devizului de cheltuieli și gestionarea surselor financiare provenite din FAOAM de către instituțiile încadrate în sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală este unul rușinos”, explică Ghenadie Țurcanu, expert la Centrul PAS.
„Noi le-am publica, dar nimeni nu ne-a cerut”
De cealaltă parte directorii de spitale spun că discută cu medicii toate aspectele financiare care îi vizează, în special despre salarii și condițiile de muncă.
„Pentru prima jumătate de an noi deja am făcut raportarea. Am discutat cu colectivul desigur. Cu salariile noi ne-am descurcat destul de bine. Deja am făcut trei raportări la Ministerul Sănătății. Cu tehnica medicală stăm mai prost. Nu avem suficiente aparate de anestezie, ele sunt vechi. Noi știm despre acest lucru, dar spitalul nu are capacitate acum să le cumpere”, spune Andrei Alexeev, directorul Spitalului Raional Ungheni.
„Nu am publicat până acum aceste rapoarte pentru că nimeni nu ne-a cerut asta. Ele pot fi încărcate pe site-ul nostru cu ușurință. Vom face asta din septembrie chiar”, dă asigurări directorul spitalului.
Și directorul Spitalului raional Florești spune că nu are motive să țină dosite rapoartele financiare. „Acest lucru nu ni s-a cerut până acum, dar putem să le publicăm, să le consultați și dumneavoastră. Noi expediem rapoarte și la Ministerul Sănătății, și la CNAM”, a răspuns Valeriu Nichiforciuc.
Menționăm CNAM a încheiat în acest an peste 400 de contracte cu instituții medicale publice și private, fondurile ajungând în acest an la peste 6,1 miliarde de lei. Contractele dintre aceste instituții și CNAM nu sunt făcute publice, iar spitalele nu raportează cum au cheltuit banii, decât incomplet și voalat. Expertul Roman Chircă a menționat pentru Sănătate INFO că informațiile referitor la contractele încheiate între CNAM și instituția care beneficiază de banii Fondurilor, trebuie să fie publice, indiferent dacă este cazul unei instituții publice sau private, întrucât această informație nu constituie secret comercial sau secret de stat. În acest an pentru sectorul spitalicesc au fost prevăzute 3 miliarde de lei.
█ Articole relaționate:
Majoritatea spitalelor din Moldova gestionează banii publici în secret