Autor: Irina Papuc
Un proiect de lege, prea puțin discutat și analizat, a ajuns săptămâna asta pe masa Comisiei protecție socială, sănătate și familie, care l-a susținut unanim și i-a deschis ușa către prima șansă de a deveni lege, cu toate consecințele sale. Post factum, experții din sănătate au discutat contradictoriu, s-au confruntat pe marginea problemei, dar nu așa cum ar fi trebuit să fie, ci ... pe Facebook.
Așadar, din Parlament subiectul prăbușirii sistemului de asigurări obligatorii de asistență medicală a trecut pe Facebook. Comisia de profil din Parlament a susținut un proiect de lege, venit de la Guvern, încă pe vremea ex-ministrei Ruxanda Glavan, care prevedea schimbarea actualei formule de alocare din bugetul de stat a banilor pentru categoriile asigurate de Guvern. Astfel, formula de minim 12,1 procente din tot bugetul public, cu excepția veniturilor cu destinație specială, urmează să fie înlocuită cu alta, care presupune o sumă aprobată din bugetul public, similară alocată în anul precedent și care ar urma să fie indexată la indicele prețurilor de consum, prognozat pentru anul în cauză.
Așa cum formula pare ambiguă din cauza faptului că nu se operează cu niciun fel de cifre, ci doar presupuse „indexări” la „prețul indicelui de consum”, experții în sănătate au tras alarma - această modificare va prăbuși sistemul de asigurări.
█ Cine și cât plătește pentru sănătate în Republica Moldova. Statul este „mai sărac” decât oamenii săi
„Această modificare distruge mecanismul solidar de finanțare a sistemului sănătății prin asigurarea obligatorie de asistență medicală. Dacă în anul următor suma totală a cheltuielilor aprobate ale bugetului de stat va fi în creștere, atunci sănătatea va primi în realitate mai puțini bani decât suma pe care ar fi putut să o primească în cazul cotei de 12,1% din totalul cheltuielilor aprobate ale bugetului de stat pentru anul respectiv. Astfel statul va pune pe umerii angajaților și angajatorilor o parte de cheltuieli pe care trebuie să le suporte pentru categoriile de persoane asigurate de stat”, a menționat Ghenadie Țurcanu, expert în politici de Sănătate la Centrul PAS.
„Sunt trucuri de-ale Ministerului Finanțelor pentru a-și justifica diminuarea fondurilor destinate pentru Sănătate. E un proiect care, pe termen lung, dezavantajează sistemul de sănătate”, a menționat și Oxana Domenti, deputat în Parlament și fosta președintă a Comisiei de profil din Legislativ.
Un pas uriaș înapoi
Atât legislatorii, cât și experții prognozează o diminuare a transferurilor în viitoarele condiții, deși o altă problemă tot gravă este că autoritățile nici nu s-au obosit să respecte actualele prevederi, adică să asigure transferul a minim 12,1 la sută din bugetul public. Așa s-a creat o diferență enormă dintre ceea ce plătește statul pentru o singură persoană asigurată și ce plătește o persoană asigurată, în special dacă vorbim de cele care plătesc sub formă de contribuție procentuală.
„Îmi pare rău să intervin, dar acesta ar fi un pas uriaș înapoi, față de ceea ce are acum Moldova. Și nu aș spune că asistența medicală este suprafinanțată în Moldova. Spre exemplu, în toate țările dezvoltate / în tranziție există o tendință puternică de creștere a ponderii fondurilor publice alocate asistenței medicale, deoarece multe guverne au ajuns la concluzia că asigurările de sănătate nu acoperă solidaritatea, astfel încât statul ar trebui să corecteze acest eșec al pieței. Dacă înțelegerea mea este corectă, se optează pentru o revenire la bugetele istorice cu ajustarea pentru indicii de inflație și de preț. Cum va fi alocată asistența medicală în funcție de creșterea economică a țării? Este această schimbare sub presiunea reducerii cheltuielilor publice?”, a comentat și Oxana Abovskaya, expert în cadrul unei companii germane de consultanță în sectorul sănătății din întreaga lume.
Cu o replică a venit și consilierul premierului pe probleme sociale și de sănătate, Mircea Buga. Potrivit acestuia, Moldova rămâne lider la finanțare în plan european și regional. Buga a ținut să asigure că nu există motive de îngrijorare.
„Afirmația că statul va pune pe umerii angajaților o parte de cheltuieli este un pic incorectă. Vă asigur că au stat specialiștii cu creionul în mână. Erau mai multe opțiuni, toate au fost calculate atent. Este una de compromis, ca în orice proces legislativ. Desigur, se mai poate discuta pe platforma Parlamentului”, a spus Mircea Buga.
Cea mai bună variantă? Oare?
În 2015, an tumultos din cauza furtului din sistemul bancar care a afectat bugetul public, transferurile de la bugetul de stat către CNAM au fost compromise. Deputatele Oxana Domenti și Valentina Stratan veneau cu o inițiativă legislativă care să prevină situațiile în care Ministerul Finanțelor să poată diminua suma transferurilor sau chiar să nu opereze transferurile.
Formula propusă era următoare – păstrarea cotei de 12,1 la sută, cu precizarea că suma nu poate fi mai mică decât suma aprobată pentru anul precedent indexată la indicele prețurilor de consum prognozat pentru anul în cauză. Documentul mai prevedea un alt element important – dacă Ministerul Finanțelor eșuează să realizeze transferurile în volum deplin pentru anul respectiv, să rămână dator pentru anul viitor, adică să fie obligat să-și onoreze datoriile în anul următor. Subiectul a fost discutat aprins în comisie, însă în zadar. Or, CNAM, ca instituție cu adevărat independentă, ar fi putut da statul în judecată pentru reținerea sau anularea transferurilor, întrucât solidarității este următoarea – cei care muncesc plătesc obligatoriu, iar pentru care nu pot plăti, statul plătește, tot obligatoriu.
Dezbaterile urmează să treacă totuși în Parlament, după ce Valentina Buliga i-a chemat la dezbateri pe cei interesați.
Menționăm că și acum statul plătește de trei ori mai puțin pentru categoriile pe care le asigură, în comparație cu restul asiguraților care contribuie la bugetul asigurărilor obligatorii.
█ Articole relaționate: