Autor: Irina Papuc
Proiectul care prevede schimbarea modalității de transfer din bugetul de stat către CNAM a banilor pentru persoanele neasigurate a generat astăzi discuții contradictorii în Parlament. Părerile s-au separat, fiind clară poziția diferită a fostei conduceri a Ministerului Sănătății și a deputaților din Parlament. Deputatele din Comisia protecție socială, sănătate și familie au atenționat Guvernul că s-a grăbit să treacă cu vederea proiectul lor, ținut la sertar din 2015. Unul dintre proiecte ar veni să salveze sistemul, altul - să-l compromită.
În pofida îngrijorărilor manifestate de experți, secretarul de stat de la Ministerul Sănătății, Rodica Scutelnic, a prezentat astăzi Parlamentului proiectul de lege care prevede excluderea cotei de minim 12,1 la sută, de care trebuie să se țină cont la transferarea din bugetul de stat către CNAM a sumelor pentru cele 16 categorii de persoane pentru care Guvernul are calitatea de asigurător. Proiectul de lege a fost pregătit pe vremea când Ruxanda Glavan era ministru la Sănătate și tot ea l-a promovat în Guvern. Astfel, Rodica Scutelnic le-a spus deputaților să statul plătește acum pentru o persoană asigurată numai aproximativ 1.300 de lei, în timp ce polița în sumă fixă costă 4.056 lei. Aceasta nu este singura inechitate. Persoanele care muncesc plătesc contribuții procentuale din salariu, în valoare de 4,5 %, iar dacă salariul este mai mare, atunci și contribuția crește. În opinia ei, excluderea cotei de 12.1 % și includerea raportării la indicele prețurilor de consum prognozat, va reduce această inechitate și va obliga statul să aloce mai mulți bani în conturile CNAM.
Unii deputați s-au încurcat în declarații, subiectul fiind unul mai complicat. Alții au criticat Ministerul Sănătății pentru o astfel de inițiativă care, în opinia lor, va avea efect invers, iar autorii n-aveau cum să nu realizeze acest lucru.
„De fapt, se creează riscul de reducere a acestor transferuri. Tot ce bugetul public datorează CNAM trebuie să ajungă la CNAM și să fie utilizat de CNAM. Prin samavolnicie, Ministerul Finanțelor face transferul la sfârșit de an, prin octombrie – noiembrie, când Compania nu reușește să-i gestioneze sau în general nu face transferul. Este un risc real pentru CNAM”, și-a exprimat opinia deputatul Oleg Reidman. Potrivit acestuia raportarea la indicele de consum ar fi o mare greșeală, căci nu este indicator relevant în cazul nostru.
Deputata Valentina Stratan a cerut luare de cuvânt, apoi a prezentat proiectul, al căror autoare sunt ea și Oxana Domenti. Proiectul acestora, pregătit încă în 2015 s-a prăfuit pe la diverse instituții, ca peste un an și jumătate să obțină aviz negativ de la Ministerul Sănătății. În final, pe 7 iunie ministra Glavan venea cu această inițiativă care este diametral opusă ideii proiectului celor două deputate. Astăzi, Valentina Stratan a spus că nu vrea să fie modestă.
„Fără lipsă de modestie, cred că proiectul nostru este mult mai reușit, pentru că vine să asigure sistemul de sănătate cu o finanțare majorată, în comparație cu ceea ce a propus Guvernul. Avizul a fost negativ cu adevărat. Regret că se întâmplă asemenea lucruri, dar în final vrem ca lucrurile să fie făcute bine”, a spus ea.
Formula propusă de cele două deputate este următoarea – păstrarea cotei de 12,1 la sută, cu precizarea că suma nu poate fi mai mică decât suma aprobată pentru anul precedent indexată la indicele prețurilor de consum prognozat pentru anul în cauză. Documentul mai prevedea un alt element important – dacă Ministerul Finanțelor eșuează să realizeze transferurile în volum deplin pentru anul respectiv, să rămână dator pentru anul viitor, adică să fie obligat să-și onoreze datoriile în anul următor.
Deputații au susținut, cu majoritate de voturi, ambele proiecte pentru prima lectură, la fel și comasarea acestora, la propunerea Comisiei de profil. Ca bază însă va fi luat proiectul Guvernului și nu al celor două deputate.
Menționăm că inițiativa Guvernului este percepută ca fiind riscantă și pentru experții din afară. „Îmi pare rău să intervin, dar acesta ar fi un pas uriaș înapoi, față de ceea ce are acum Moldova. Și nu aș spune că asistența medicală este suprafinanțată în Moldova. Spre exemplu, în toate țările dezvoltate / în tranziție există o tendință puternică de creștere a ponderii fondurilor publice alocate asistenței medicale, deoarece multe guverne au ajuns la concluzia că asigurările de sănătate nu acoperă solidaritatea, astfel încât statul ar trebui să corecteze acest eșec al pieței. Dacă înțelegerea mea este corectă, se optează pentru o revenire la bugetele istorice cu ajustarea pentru indicii de inflație și de preț. Cum va fi alocată asistența medicală în funcție de creșterea economică a țării? Este această schimbare sub presiunea reducerii cheltuielilor publice?”, a comentat recent pe Facebook Oxana Abovskaya, expert în cadrul unei companii germane de consultanță în sectorul sănătății din întreaga lume.”
„Această modificare distruge mecanismul solidar de finanțare a sistemului sănătății prin asigurarea obligatorie de asistență medicală. Dacă în anul următor suma totală a cheltuielilor aprobate ale bugetului de stat va fi în creștere, atunci sănătatea va primi în realitate mai puțini bani decât suma pe care ar fi putut să o primească în cazul cotei de 12,1% din totalul cheltuielilor aprobate ale bugetului de stat pentru anul respectiv. Astfel statul va pune pe umerii angajaților și angajatorilor o parte de cheltuieli pe care trebuie să le suporte pentru categoriile de persoane asigurate de stat”, a menționat și Ghenadie Țurcanu, expert în politici de Sănătate la Centrul PAS.
█ Articole relaționate:
Cine și cât plătește pentru sănătate în Republica Moldova. Statul este „mai sărac” decât oamenii săi