Autor: Silvia Rotaru
Copiii de la grădinițe sunt hrăniți în continuare cu macaroane cu brânză, biscuiți sau pâine cu magiun. CSP Chișinău a făcut publice meniurile model pentru toate sectoarele capitalei și care sunt implementate din acest an. Acestea au fost realizate anul trecut de către grupuri de lucru formate din asistente medicale, angajate ale instituțiilor de educație timpurie și, ulterior, au fost verificate de specialiștii Centrului de Sănătate Publică, prin Ordinul Ministerului Sănătății. Deși sunt considerate model, acestea au rămas oricum „sovietice” și aduc mai mult a sărăcie, decât a recomandări nutriționale adecvate pentru copii de-o vârstă atât de fragedă.
CSP Chișinău ne anunță că „meniul este aplicat în scopul îmbunătăţirii stării de sănătate a copiilor prin asigurarea unei alimentații echilibrate”. Din meniul după care se conduc bucătarii din grădinițe nu lipsesc faimoasele macaroane cu lapte, pâine cu magiun sau pâine cu unt și brânză tare, plăcinte sau chifle cu stafide, sucurile de fructe, dar și compoturile îndulcite cu zahăr.
„Pâinea cu magiun nu aduce niciun nutrient organismului nostru”
Nutriționistul Tamara Șchiopu susține că meniul este mult mai bun, au fost incluse mai multe surse de proteină vegetală, ceea ce este mult mai benefic. De asemenea, există mai multe feluri de cereale integrale printre care meiul, arpacașul, hrișca, dar lipsește năutul sau lintea. Un lucru îmbucurător este și includerea supelor proaspete. Totuși, nutriționistul are anumite nedumeriri cu privire la noul meniu.
„Am câteva nedumeriri la capitolul pâine, consider că se oferă mult prea multă pâine pentru un copil. Până la urmă, el nu o mănâncă și ea se aruncă. Se oferă și pâine de grâu și de secară și asta e bine. M-a mirat combinația de pâine cu unt și cu cașcaval, nu văd sensul - sau se dă pâine cu unt, sau pâine cu cașcaval. Pâine cu brânza și unt e aceeași situație. Sunt două surse de același nutrient. E mai mult o obișnuință, decât o logică. Pâine cu magiun este altă chestie moștenită pe care trebuie să o evităm pentru că nu aduce niciun nutrient organismului nostru”, atenționează nutriționistul.
Cumpărăm zahăr ca să-l folosim în compot
De asemenea, din meniu lipsesc tocănițele sățioase cu fasole, linte sau năut care, spune nutriționistul, au un indice glicemic jos și nu le creează copiilor hiperactivitate.
Nici carnea nu lipsește din meniu. „Carnea în Moldova este de calitate proastă, de proveniență obscură, nimeni nu știe de unde e, nemaivorbind de condițiile în care au fost crescute animalele. Ar fi de dorit să se indice acest aliment nu mai mult de două ori pe săptămână”, precizează Șchiopu.
Nutriționistul atenționează că în meniu este mult zahăr ascuns, la care se mai adaugă și cel din ceai și compot.
„Am calculat cantitățile de zahăr prevăzute și, la prima vedere, pare în regulă, dar este foarte multe zahăr ascuns în suc, biscuiți și în pâinea albă. De fapt, la nivel mondial se recomandă 5% din toți carbohidrații obținuți să fie zahăr. Nu se știe câtă mâncare va consuma copilul, dar știm că zahărul va fi consumat la sigur. Pentru a evita riscul hiperglicemiei, cel mai sigur este să-l excludem total, să nu oferim compoturi, ceaiuri și sucuri, ci apă și fructe. Nu văd sensul să cumpărăm zahăr și să-l folosim în compot”.
Copiii cu alergii au un alt meniu după care se conduc bucătarii.
„M-a mirat tabelul despre produsele recomandate și nerecomandate pentru copiii cu alergii. Este un domeniu vast și specific, nu poți să-i pui pe toți în aceeași tabelă, pentru că alergiile sunt diferite, unii sunt alergici la ouă, alții la lactate sau căpșune. M-a mirat că se recomandă pâine la copii alergici, știind că glutenul este cel mai puternic alergen în general în alimentație, dar probabil este un tabel la general”, conchide nutriționistul.
Macaroane cu lapte, mâncarea moștenită din Uniunea Sovietică
Meniul este bogat în diverse terciuri cu lapte. „Cașa de orez pe care noi ne-am obișnuit să o mâncăm din copilărie nu este deloc bună. E ok atâta timp cât nu este oferită de trei ori pe zi, de trei ori pe săptămână. Ca diversitate nu poate să aducă niciun beneficiu. Dacă s-ar folosi orez integral, atunci ar fi cu totul altceva. Orezul rafinat oricum nu oferă nimic, decât carbohidrați, care o să-l țină cât de cât activ pe copil. Macaroanele cu lapte sunt, la fel, un fel de mâncare moștenită din Uniunea Sovietică”.
Iurie Cojocaru, șeful secției sănătatea copiilor din cadrul Centrului de sănătate publică al Municipiului Chișinău, susține că toate Direcțiile din sectoarele Municipiului Chișinău și-au creat propriile meniuri, conducându-se de cel recomandat. Acestea sunt realizate de specialiști și „conform normelor bine stabilite”, dă asigurări acesta.
„În elaborarea meniurilor s-a condus după norme stabilite și nu există devieri de la ele. Și părinții au participat la elaborarea lor. Conform fișei tehnologice, copiii trebuie să mănânce 500 ml de lapte și produse lactate pe zi, aici vorbim și de chefir și iaurt, iar 100 de grame de carne pe zi nu este o cantitate mare, chiar și în fiecare zi nu este mult. Dintr-o plăcintă cu brânză copilul ia proteine, glucide, ceea ce este necesar pentru dezvoltarea lui armonioasă”, a conchis acesta.
Potrivit autorilor, meniul model este destinat pentru un regim alimentar sănătos și activitate fizică adecvată în instituțiile de învățământ din Republica Moldova. „Acesta este implementat în toate instituțiile din țară unde cantina şi bufetul reprezintă medii privilegiate pentru promovarea sănătăţii şi a educaţiei pentru sănătate. Acestea promovează şi reduc inegalităţile, întrucât au potenţialul de a asigura o alimentaţie echilibrată şi nutritivă elevilor din toate păturile sociale”.
Amintim că noile meniuri au fost elaborate după ce un grup de părinți au alertat autoritățile, prin intermediul presei, că micuții mănâncă produse nesănătoase, precum crenvurști, zaharuri și grăsimi. În urma investigațiilor, Ministerul Sănătății a dispus interzicerea consumului de carne procesată și mezeluri în instituțiile de învățământ general, deoarece acestea conțineau o cantitatea prea mare de aditivi alimentari. De asemenea a fost creat un grup de lucru care să revadă normele fiziologice de nutrienți, precum și să creeze recomandări noi, îmbunătățite, ale meniurilor copiilor de la școli și grădinițe.
Potrivit datelor Ministerului Sănătății în Moldova sunt 1.453 de grădinițe.
█ Articole relaționate:
Nemulțumirile cresc. Părinții cer eliminarea crenvurștilor din meniul copiilor de la grădinițe