Autor: Irina Papuc
Industria tutunului nu cunoaște limite. Într-un singur an au apărut pe piață două mărci de țigări autohtone care le sugerează dependenților de nicotină, dar și celor care încă n-au început să fumeze că acesta nu-i omoară, ci le creează o stare de bine și de putere. Cele două mărci – Blood (engl. sânge) și Harpy (specie de vultur din America de Sud) sunt puse la dispoziție miilor de moldoveni, chiar dacă acestea contravin normelor internaționale privind controlul tutunului. Între timp, conștiente de gravitatea acestui lucru, autoritățile din sănătate neagă că ar fi emis companiei Tutun CTC, care le produce, un aviz sanitar care i-ar permite să comercializeze țigările Blood și Harpy.
Acestea sunt vândute la un preț modest, pentru „privilegiile” pe care le sugerează. Blood, ceea ce înseamnă din engleză sânge și culoarea roșie a pachetului creează senzația că fumatul nu înnegrește, de fapt, plămânii și nici nu încetinește circulația sângelui, ci din contra generează doar sănătate. Cea de-a doua marcă – Harpy ilustrează un vultur, iar culorile folosite sunt albastru și auriu. Folosirea acestor culori în designul pachetelor de țigări nu este recomandată de Convenția Cadru pentru Controlul Tutunului, document pe care Republica Moldova l-a ratificat.
Vicedirectorul Centrului Național de Sănătate Publică, Ion Șalaru, afirmă că în prima cerere Tutun CTC solicita ca noua marcă să nu fie Blood, ci chiar mai sugestiv Red Blood (sânge roșu). „Centrul a emis aviz negativ atunci, deoarece este o denumire care creează impresia falsă că fumătorii ar avea sângele sănătos, ceea ce nu este adevărat. Știm cu toții prea bine că sângele arterial are o culoare roșie aprinsă, exact ceea ce au vrut ei să sugereze indirect, iar acesta este responsabil de asigurarea celulelor cu oxigen. La un fumător, procesul de asigurare cu oxigen este îngreunat, deci numai despre sânge roșu nu se poate vorbi”, precizează Șalaru.
Așa sau altfel, țigările cu marca Blood au apărut în vânzare și chiar dacă cuvântul red nu poate fi citit acesta a fost înlocuit prin culoarea pachetului, roșie și ea. Numai că de această dată vicedirectorul CNSP dă asigurări că nu a eliberat un asemenea aviz sanitar, fără de care compania Tutun CTC nu avea dreptul să le plaseze în vânzare.
„Noi am eliberat un singur aviz și acela era negativ, pentru Red Blood, un al doilea aviz eu n-am semnat și nici directorul nu cred să fi făcut acest lucru”, ne-a declarat Șalaru la telefon.
Directorul Centrului Național de Sănătate Publică ne-a declarat, însă, că nu ține minte dacă a semnat un astfel de aviz. Când am precizat că este vorba despre o problemă de sănătate publică și că în joc este pusă viața și sănătatea a mii de oameni, directorul mai întâi a declarat că „nu a semnat”, după care s-a corectat și ne-a spus că „nu ține minte toate tonele de hârtii pe care le semnează în fiecare zi” și a închis telefonul.
Ministrul Sănătății, Andrei Usatîi a declarat și el că știe marca de țigări, dar că nu a semnat niciodată un aviz sanitar pentru Tutun CTC. „Acest lucru nu este de competența mea. Nu m-am implicat în așa ceva”, a precizat ministrul.
Compania producătoare a celor două mărci de țigări nu a fost mai puțin transparentă. Inițial, șeful Direcției administrativ- organizatorice, Constantin Moraru, ne-a spus că întreprinderea deține un aviz sanitar cu numărul 3473 din 30 noiembrie 2012, semnat de către Ministerul Sănătății, iar ulterior s-a corectat și el – nu de la Ministerul Sănătății, ci de la Centrul Național de Sănătate Publică, mai exact de către Iurie Pânzaru, directorul adjunct al CNSP. La rândul său, Iurie Pânzaru a declarat pentru Sănătate Info că nu ține minte să fi semnat un astfel de aviz.
Am solicitat responsabililor de la Tutun CTC să vedem documentul. Inițial ne-au spus că se poate. Mai târziu, când eram în drum spre companie, ni s-a comunicat că nu are rost să ne îndreptăm spre ei, pentru că nimeni nu ne va permite să intrăm pe teritoriul instituției. Astfel, nu am avut posibilitatea să vedem cine a emis avizul sanitar pentru țigările Blood și Harpy și a cui semnătură stă pe documente.
Expertul în sănătate, Ghenadie Țurcanu, afirmă că Ministerul Sănătății este obligat prin lege să protejeze oamenii de marketingul industriei tutunului, care promovează produsele din tutun prin mijloace false, înșelătoare sau care pot crea impresii eronate despre caracteristicile acestora și consecințele pentru sănătate.
„Confom legislaţiei, plasarea pe piaţă a produselor din tutun necesită respectarea mai multor cerinte, inclusiv prezenţa certificatului igienic eliberat de Ministerul Sănătăţii. Legislaţia mai prevede interzicerea stimulării vânzărilor, promovarea produselor din tutun care induc în eroare sau creează o închipuire eronată despre caracteristicile produsului şi despre impactul acestuia asupra sănătăţii. Astfel la eliberarea certificatului igienic trebuie să fie luat în consideraţie şi faptul că produsul din tutun, inclusiv denumirea acestuia, să nu creeze similitudini cu denumirile anatomice ale corpului uman, precum şi a cuvintelor care pot sugera o stare de bine, precum roşu, auriu sau a altor cuvinte similare”, a precizat expertul.
Precizăm că anul trecut Republica Moldova și-a asumat angajamentul să transpună în legislația națională prevederile Convenției Cadru a OMS pentru controlul tutunului. Totodată, a fost creat și funcționează un Consiliu Național Coordonator în domeniul Controlul Tutunului. Acesta are rolul de a coordona toate acțiunile necesare pentru diminuarea efectelor negative ale fumatului și să asigure aplicarea Programului Național de control al tutunului.
Noua Lege antitutun care a fost elaborată în concordanță cu prevederile Convenției Cadru a OMS interzice culorile aprinse pe pachetele de țigări – alb, albastru, roșu, auriu. De asemenea, interzice caracteristicile care ar sugera că produsele din tutun nu sunt dăunătoare, iar pentru încălcarea acestor reguli sunt propuse pedepse dure.
Articole relaționate:
Experiența primului fum de țigară. Fiecare al doilea moldovean începe să fumeze până la 19 ani
Legea antitutun, între ce avem și ce am putea obține după adoptarea ei
Efectele legislației antitutun asupra angajaților din industria hotelieră și cea de agrement