Redactor: Sorina Bujarov
Rezistența crescută la antibiotice amenință eficiența acestor preparate pe viitor, susțin specialiștii de la Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor. Potrivit acestora, numărul de infecții cauzate de bacterii rezistente la antibiotice este în creștere, iar sursa de antibiotice noi nu este promițătoare, oferind astfel o perspectivă sumbră asupra disponibilității unui tratament cu antibiotice eficiente pe viitor, informează ecdc.europa.eu.
Experții europeni spun că un consum general de antibiotice, precum și modul în care sunt consumate, influențează foarte mult rezistența la aceste medicamente. Experiența unor țări europene arată că reducerea numărului de antibiotice prescrise pacienților externi a dus, concomitent, la o reducere a rezistenței la aceste preparate. Specialiștii susțin că rețeaua de asistență medicală primară este responsabilă pentru aproximativ 80-90 la sută din toate rețetele de antibiotice prescrise, în mare parte pentru infecții ale căilor respiratorii.
Experții Centrului European de Prevenire și Control a Bolilor susțin că există dovezi care arată că antibioticele nu sunt necesare în multe cazuri de infecție ale căilor respiratorii și că sistemul imunitar al pacientului poate singur lupta contra infecțiilor simple. Există pacienți cu anumiți factori de risc precum exacerbări severe ale unei bolipulmonare obstructive cronice (BPOC), cu producție crescută de spută pentru care este necesară prescrierea de antibiotice.
Prescrierea inutilă de antibiotice în cadrul rețelei de asistență medicală primară este un fenomen complex, susțin specialiștii, dar, în principal, este legat de factori precum interpretarea eronată a simptomelor, nesiguranța diagnosticului și așteptările percepute ale pacientului.
Specialiștii europeni sunt optimiști totuși, aceștia susțin că prin încurajarea utilizării limitate și corespunzătoare a antibioticelor în cazul pacienților care necesită îngrijire generală se poate de evitat creșterea continuă a bacteriilor rezistente la aceste preparate. Pentru aceasta, comunicarea cu pacientul este esențială. Studiile arată că satisfacția pacientului în instituțiile de asistență medicală primară depinde mai mult de comunicarea eficientă decât de primirea unei rețete care conține antibiotice și că prescrierea unui antibiotic pentru o infecție a căilor respiratorii superioare nu reduce numărul de vizite ulterioare. De asemenea, sfaturile medicale profesioniste influențează percepțiile și atitudinea pacienților față de boala și nevoia percepută de antibiotice, în special atunci când pacienților li se spune la ce să se aștepte în ceea ce ține de evoluția bolii, incluzând timpul de însănătoșire realist și strategii de ținere sub control.
Persoanele responsabile de asistența medicală primară nu trebuie să aloce mai mult timp consultațiilor care implică oferirea unor alternative la prescrierea de antibiotice, sunt de părere experții europeni. Studiile arată că acest lucru poate fi făcut în același timp mediu alocat unei consultații, menționând totodată un grad ridicat de satisfacție a pacientului.
Articole relaţionate:
Când se recomandă administrarea antibioticelor
Antihipertensivele și antibioticele pot face o combinație fatală