Autor: Sorina Bujarov

În Centrul de Sănătate Publică din raionul Basarabeasca activează doar jumătate din totalul necesar de specialiști. Aici muncesc trei medici, dintre care unul este în concediu de maternitate, iar altul are specialitatea de biolog-chimist. Astfel, din cele șase funcții de medic prevăzute pentru o populație de 28 de mii de persoane, în acest moment doar două sunt ocupate. Potrivit managerului Centrului de Sănătate Publică, nu doar doctorii lipsesc, dar și personalul medical cu studii medii. Din cele aproape opt funcții de asistent medical prevăzute pentru populația raionului Basarabeasca, doar cinci sunt ocupate. Și aici o asistentă medicală este în concediu de maternitate.

„Muncim cu patru asistenți medicali și cu doi medici, la o populație de aproape 30 de mii de oameni.  Avem mare nevoie de igieniști-epidemiologi, dar și de asistenți medicali, pentru că nu reușim să facem toate investigațiile conform planului”, afirmă Ștefan Surdu, directorul Centrului de Sănătate Publică din Basarabeasca.

Responsabilul mai spune că încă din 2012 în centru este criză de specialiști. Din cauza salariului mic și a condițiilor de muncă, mulți doctori au plecat din țară.

„Lumea pleacă peste hotare unde muncesc nu neapărat în medicină, dar au un salariu mult mai bun decât aveau aici. Un medic începător are un salariu de 1.100 de lei, iar un medic cu un stagiu de 25 de ani de muncă are o leafă de aproape 1.400 de lei. Ce să faci cu acești bani? Nu îți ajunge nici pentru mâncare”, susține Ștefan Surdu.

Pentru că sunt puțini specialiști în raion, în localitățile din Basarabeasca deja de câțiva ani nu se mai fac investigații pentru a evalua riscurile la locul de muncă în industria ușoară, nu se investighează componența aerului, nivelul vibrațiilor și nici riscurile la care se expun angajații din domeniul agricol.

„Efectuăm doar ce este mai principal. Facem investigații parazitologice la copii, monitorizăm bolile transmisibile, supraveghem calitatea apei și altele. Într-un volum mai redus facem investigații ce țin de supravegherea sanitară și a produselor comercializate. De când nu avem specialiști suficienți nu mai investigăm deloc riscurile la locul de muncă în industria ușoară și în agricultură, cu toate că multă lume lucrează în acest domeniu. De asemenea, nu investigăm componența aerului și nivelul zgomotului în zona locativă de pe lângă calea ferată”, susține managerul Centrului de Sănătate Publică din Basarabeasca.

Lipsa unor astfel de investigații influențează negativ sănătatea oamenilor din această regiune a țării, mai adaugă Ștefan Surdu.

„Dacă oamenii nu știu că muncesc la un serviciu unde nivelul de zgomot este mult mai mare decât este permis, spre exemplu, atunci ei nu pot să ia măsurile necesare pentru a preveni îmbolnăvirea. Funcția noastră nu este doar să evaluăm riscul, dar și de informăm administrația întreprinderii, spre exemplu  și să facem recomandări ce măsuri trebuie luate”, a mai adăugat directroul Centrului de Sănătate Publică din Basarabeasca.

Responsabilul spune că a informat autoritățile din domeniu de mai multe ori despre problema cadrelor la Centrul din Basarabeasca, însă până acum situația a rămas neschimbată.

„Am vorbit cum domnul ministru despre problema noastră și el ne-a promis că în primăvară poate o să ne trimită câțiva rezidenți. Ne-ar fi de mare ajutor”, susține Ștefan Surdu.

Potrivit datelor prezentate de Centrul Național de Sănătate Publică, în ultimii ani se atestă o scădere semnificativă a numărului de specialiști în domeniul sănătății publice. Potrivit raportului, anual circa 1,2% de medici abandonează specialitatea, majoritatea dintre ei fiind cu experienţă. Cauzele principale sunt salariul mic, migraţia și restructurarea sistemului sănătăţii publice la nivel teritorial și naţional. 

 

Articole relaționate:

Riscul de a face boli parazitare este mai mare la Vulcănești și Ceadâr-Lunga. De ani de zile, aceste raioane nu au laboratoare și nici specialiști, care să efectueze testele corespunzătoare 

Tot mai mulți angajați, care lucrează în condiții nocive, evită cabinetele medicale. De vină ar fi indiferența patronilor, dar și numărul mic de boli profesionale înregistrate