Autor: Irina Papuc

20 de ani a petrecut în laborator în speranţa că va identifica moleculele cu proprietăţi anticanceroase. Acum le-a descoperit. Au un efect de câteva sute de ori mai puternic decât orice medicament existent şi, deocamdată, este singurul om de ştiinţă din lume căruia i-a reuşit această performanţă. El este cel care decide dacă molecula va rămâne în ţară şi astfel să fie dezvoltate medicamente ieftine pentru bolnavii de cancer din ţara noastră. El ar putea însă să-şi vândă invenţia şi să devină cel mai bogat chimist premiat cu aur din ţara noastră.

Chimistul cu potenţial este Aurelian Gulea. Mediul academic îl cunoaşte foarte bine. Este apreciat şi în afară pentru succesele sale remarcabile. L-am găsit în biroul său de la Universitatea de Stat din Moldova în speranţa că îmi va explica totul despre moleculele – minune pe care le-a descoperit acum câţiva ani şi care ar putea contribui la crearea unui medicament mult mai efectiv în tratamentul cancerului.

Constructorul de molecule

Biroul său este îmbâcsit de cărţi, tot felul de mape de toate culorile. Tot felul de distincţii. Îmi spune că a început să caute molecula-minune acum 20 de ani. Tot acest timp l-a petrecut în laboratoarele din Moldova, dar şi peste hotare în speranţa că va crea acea structută reuşită dintre atomi care să corespundă aşteptărilor, şi anume să ucidă cancerul şi totodată să nu afecteze masiv celulele sănătoase.

 „A apărut acest interes atunci când am făcut un stagiu în Canada la Universitatea Laval din Quebec. De atunci, am testat peste 600 de substanţe şi iată am descoperit nişte inhibitori de proliferare a celulelor de cancer”, explică Aurelian Golea.

„Scopul nostru este de a sintetiza molecule noi care nu există în natură, construirea lor cu un anumit design, compoziţie, capabile să penetreze celula şi după aceea să interacţioneze cu acidul ribonucleic. Nu toate sunt capabile să facă acest lucru. Este destul să schimbi poziţia unui atom de azot astfel ca activitatea substanţei să se reducă la zero”.

După ani întregi de muncă în laborator a construit moleculele în care omul de ştiinţă şi-a clădit multe speranţe. Acestea au fost testate pe celule canceroase – de cancer mamar, de ficat şi de prostată. Testele au fost efectuate peste hotare, deoarece în Moldova nu există laboratoare dotate pentru acest lucru.

„Acum suntem în etapa de teste preclinice. Rezultatele au fost încurajatoare, a fost demonstrată o selectivitate. S-au făcut analize pe ficat, muşchi, sânge sănătos. Am verificat dacă nu provoacă mutaţii genetice”, mai spune chimistul.

Mai concentrat, mai ieftin şi mai puţin toxic

Aceste molecule au capacităţi mult mai concentrate de luptă cu cancerul, explică savantul. „Sunt de câteva zeci şi chiar sute de ori mai puternice decât ceea ce există acum pe piaţa din toată lumea. Datorită capacităţii mari de proliferare cantitatea de substanţă folosită va fi mult mai mică, respectiv şi preparatul va costa mai puţin”, mai spune Gulea. În plus, ne asigură el, substanţa nu este atât de toxică precum sunt preparatele anticancer cisplatinice pe care le utilizează industria farmaceutică acum. 

Totuşi, ca molecula să ajungă în farmacii sub formă de medicament, mai este nevoie de timp, de multe cercetări şi de mulţi bani. Acum, acestea sunt în etapa testelor preclinice, care se fac pe şobolani, la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”. Cea mai complicată etapă este partea testării viitorului medicament pe oameni. Asta este şi partea cea mai costisitoare.

„Sunt cheltuieli foarte mari. Este nevoie de o echipă. Am câştigat un proiect în programele de stat acordate de Academia de Ştiinţe în valoare de 400 de mii de lei. Banii sunt pentru doi ani. Până acum au mai fost cheltuite resurse şi din programe de stat şi din proiecte internaţionale de cercetări cu Canada, Franţa, România. Dacă aş avea un partener care să investească în acest scop, lucrurile s-ar mişca mult mai repede”, spune inventatorul care, de altfel, este destul de optimist. În trei, maxim cinci ani medicamentul care va conţine substanţa lui ar putea apărea pe piaţă.

În cazul în care testele clinice vor trece cu brio, Aurealian Gulea are mai multe opţiuni – să breveteze invenţia sau să o vândă unui gigant farmaceutic.

„Deocamdată nu m-am gândit la acest lucru, dar aş vrea ca medicameantul să rămână în ţară. Aş putea breveta substanţa şi oferi dreptul de utilizare sau să o vând unei companiei farmaceutice. N-am avut convorbiri până acum cu niciun potenţial cumpărător, le socot timpurii”, precizează el.

Moleculele nu au nume deocamdată şi designul lor este ţinut în secret. Acestea sunt cifrate. Pentru invenţia sa, Aurealian Golea a fost premiat cu aur la salonul de inventică de la Bruxelles, în luna noiembrie.

Scurt CV

Aurelian Gulea este specialist în domeniul chimiei anorgane şi fizicii. Este profesor universitar, şef al catedrei de chimie anorganică şi fizică a USM. Gulea este laureat al Premiului şi al Medaliei de Aur OMPI (Organizaţia Mondială de Proprietate Intelectuală, Geneva); Cavaler, Ofiţer şi Comandor al Ordinului Belgiei „Merite de l`Invention”; deţine Ordinul European de Merit (Comunitatea Europeană, ACEOM), fiind şi Ofiţer al Ordinului Belgo-Spaniol de Merit, Cavaler şi Comandor al Ordinului de Malta, deţinând Medalia de Aur „Henry Coandă”.

De asemenea, acesta este deţinǎtorul Medaliei de Aur a Comunităţii Europene pentru promovarea inventatorilor.

În total, Aurelian Gulea a fost distins cu peste 100 de medalii de aur, argint şi bronz ale Saloanelor mondiale şi internaţionale de inventică.

 

Articole relaționate:

Aureliu Batrînac, cardiochirurg: „Pentru celebritate e suficientă o piesă. Alegi o sală cu 2.000 de locuri şi te vor cunoaşte mii de oameni. Eu trebuie să operez zece ani ca să mă cunoască atâta lume” 

Povestea lui Jan Drobeniuc, epidemiologul moldovean stabilit în SUA. „Aici, viața nu mai e un proces de supraviețuire. Pot să mă focusez pe cercetare, fără frustrări” 

Povestea unui neurolog moldovean care muncește în Germania: „Aici oamenilor li se dă o șansă la viață, ceea ce în Moldova rar se întâmplă”