Autor: Sorina Bujarov

De aproape 16 ani muncește în SUA, la Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor, în Divizia de Hepatite Virale. Jan Drobeniuc, specialistul care a inițiat primul program universal de vaccinare a nou-născuților împotriva  Hepatitei B din Republica Moldova, a plecat în țara tutur posibilităților datorită unui proiect de colaborare cu instituția la care muncește acum. Povestește că proiectul avea să dureze un an, însă a ajuns să se mute definitiv acolo, cu întreaga familie.

În Moldova a absolvit Facultatea de medicină, specialitatea igienist-epidemiolog, însă nu s-a limitat doar la aceasta. După universitate a aplicat și a fost admis la aspirantură la Institutul de Virusologie „D.Ivanovski” din Moscova. După trei ani de studii, a susținut teza de doctorat, revelând prevalența Hepatitei B în Moldova. Rezultatele lucrării l-au motivat să caute o soluție pentru prevenirea acestei infecții.

„Multe țări deja aveau un vaccin contra Hepatitei B, noi însă nu aveam. Infecția era destul de răspândită și căutam posibilități cum să fac și eu rost de acest vaccin pentru a începe vaccinarea nou-născuților. Datele studiului erau strigătoare. În medie 12% din populația generală era infectată cu hepatita B, iar femeile gravide infectate transmiteau virusul aproape la toți nou-născuții. Cu aceste date am reușit să conving autoritățile de la Ministerul Sănătății din fosta URSS de necesitatea vaccinării și am făcut astfel rost de circa 800 de doze de vaccin”, își amintește specialistul.

E mândru de acest succes. Deși era remunerat cu un salariu care de abia îi ajungea pentru mâncare, doctorul spune că era mulțumit că a reușit să stopeze transmiterea hepatitei B de la mamele infectate la nou-născuți. Se alina cu gândul că a reușit să  salveze astfel mulți copii de hepatită cronică, ciroză sau cancer la ficat. Au urmat 10 ani de muncă la Centrul National Științifico-Practic de Medicină Preventivă, acum Centrul Național de Sănătate Publică, după care a plecat în SUA.

Deși plecase temporar, a preferat să rămână acolo după ce autoritățile americane i-au oferit distincția de „Cercetător Extraordinar”. Datorită ei a putut obține viză de reședință permanentă în SUA, unde putea să-și continue cariera profesională.

A ales să rămână în SUA pentru că acolo condițiile de muncă erau total diferite de cele din Moldova. 

„În Atlanta, viața cotidiană și lucrul nu mai era un proces de supraviețuire, nu mai era acea fugă după semnături de la un birou la altul, nu mai era o frustrări din ce surse și de unde să procuri reagenții pentru cercetările științifice, cum era în Moldova. Aici aveam la dispoziție un buget suficient, iar comenzile mele de echipament sau reagenți apăreau la ușa laboratorului a doua zi. Aici puteam să mă focusez la cercetare, nu la logistică. Aici oameni știu ce trebuie să facă și, principalul, au cu ce-și face lucrul”, afirmă Jan Drobeniuc.

În Moldova însă nu e așa, iar aceasta îi face pe oameni să caute surse alternative de onorariu, epuizându-se în servicii de noapte fără sfârșit, mai adaugă cercetătorul. În general, mai spune epidemiologul, în Moldova medicina este foarte prost finanțată. Costurile prevăzute nu corespund deloc necesităților reale pentru serviciile medicale, medicamente, echipament și întreținere infrastructurii.

Sistemul de sănătate din Moldova nu este axat spre o direcție optimală care ar ajuta să scoată din impas sistemul de sănătate public, explică specialistul, deoarece nu se pune suficient accent pe finanțarea medicinii preventive.

„Diagnosticarea bolilor la etape cât mai timpurii, când tratamentul este cu adevărat eficient și poate fi aplicat fără a spitaliza pacienții, scoate presiunea financiară de pe bugetul de sănătate. Astfel se economisește foarte mult, deoarece costul patului în spital de obicei reprezintă cea mai mare parte din costul total al managementului unui caz de boală, în special dacă spitalizarea este de lungă durată, când sunt cazuri grele, neglijate la etapele timpurii”.

Moldova are în sistemul de sănătate un instrument potențialul căruia nu este folosit nici pe departe cum trebuie, este de părere epidemiologul.

„Acest potențial este în măsura să facă revoluție în sănătatea din Moldova. Mă refer la medicina preventivă în frunte cu Centrul Național de Sănătate Publică. Acolo trebuie să fie îndreptată toată atenția autorităților, dacă se vrea progres la capitolul sănătate. Programele de prevenire a bolilor sunt mult mai eficiente, decât tratamentul, care de multe ori în cazurile neglijate se dovedește inutil”, a mai adăugat Jan Drobeniuc.

În SUA, povestește specialistul, medicina preventivă este în capul mesei, fiind finanțată aproape de nivelul cerut de specialiști. Transparența datelor din cercetările populaționale, a investigațiilor meticuloase a erupțiilor de boală, obținute de specialiștii din medicina preventivă în SUA, și propunerile de măsuri concrete de prevenire a bolilor în baza acestor date, inspiră încrederea populației. De aceea mesajele de sănătate transmise sunt acceptate și implementate eficient, explică medicul.

„În SUA, specialiștii din sănătatea publică nu formează pătura cea mai bine plătită, dar totuși sunt salarizați suficient pentru a-și asigura o viață decentă. Epidemiologii, igieniștii, savanții care fac studii în laboratoare sunt oamenii care interpretează datele științifice, ei pot spune cum să te ferești de o boală grea, de aceea sunt populari în rândul populației”, mai spune Drobeniuc.

Acasă însă, sănătatea este privită de populație prin prisma bolii, spune specialistul. Adică lumea începe să o păstreze abia după ce a avut o problemă de sănătate și după ce a suportat dureri mari.

„Din păcate, nu există o viziune de păstrare a sănătății, o idee că anumite condiții aduc acea durere insuportabilă sau chiar moarte. Lumea nu înțelege că dacă evită aceste condiții, evită și durerea și boala. Trebuie urmate doar sfaturile simple, pentru ca acea durere nici să nu existe. Ține de responsabilitatea atât a medicilor cât și a oamenilor”, a explicat specialistul.

Moldova mai are de lucrat și la capitolul educație, consideră medicul. În opinia lui, pregătirea specialiștilor trebuie să fie asigurată financiar la un nivel suficient ca să excludă orice „scurtături” în acest proces.

„În SUA, pilele în educație sunt o crimă morală. „Dacă ai ști că pilotul navei aeriene a luat diploma sau și-a reînnoit certificatul trăgând sfori, te-ai urca în acea nava?” m-a întrebat odată un prieten,  pilot de profesie, referindu-se la catastrofa recentă din Kazan. Așa e în orice domeniu, nimeni nu-și dorește să fie consultat de un medic nepregătit. Baza educativă trebuie să fie solidă, fără goluri care în viitor vor scoate la suprafață incompetența.  

Nu doar aceste aspecte deosebesc sistemul medical din Moldova față de cel american: „Sunt două lumi diferite, dar nici una nu e fără cusur sau fără părți pozitive”. Spune că ar trebui să scrie o carte, la cât de mult se deosebesc aceste două sisteme, mărturisind totuși că în viitor ar vrea să revină acasă.

„Nu exclud această posibilitate. Dacă m-aș întoarce, neapărat aș merge să-mi pun în practică cunoștințele acumulate în SUA în Medicina Preventivă. Numai acest domeniu poate face cu adevărat o diferență în calitatea vieții oamenilor”, a afirmat spre final Jan Drobeniuc.   

Articole relaționate:

Povestea unui neurolog moldovean care muncește în Germania: „Aici oamenilor li se dă o șansă la viață, ceea ce în Moldova rar se întâmplă” 

Povestea unei asistente medicale care muncește în Canada. „Am plecat din țară dintr-un singur motiv. Vreau să-mi fac munca cu demnitate, nu să cerșesc de la pacienți” 

Diferențele sistemelor de sănătate din Moldova și Cehia povestite de Sergiu Leahomschi, obstetrician-ginecolog la Praga. „Aici medicii și profesorii universitari sunt cele mai respectate profesii”