Autor: Sorina Bujarov

De aproape șase ani muncește la Clinica de Obstetrică și Ginecologie a Universității Charles din Praga, iar proiectele în care s-a implicat au fost publicate în reviste de specialitate din Europa și Statele Unite. Sergiu Leahomschi este un moldovean care a plecat în Cehia acum 12 ani. De altfel, el a fost și traducătorul moldovenilor care s-au intoxicat în Cehia cu ciuperci și au suferit o operație de transplant de ficat. Deși era student tocmai în anul III la Facultatea de Medicină Generală de la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „N. Testemițanu“, a ales să renunțe la studiile pe care le începuse aici și să o ia de la capăt în Cehia. A avut norocul să obțină o bursă din partea Guvernului ceh.

„Am renunțat la studiile din Moldova pentru că vroiam să încerc ceva nou. Ulterior, această alegere s-a dovedit a fi foarte bună, din mai multe puncte de vedere”, povestește doctorul care nu are nici mai mult, nici mai puțin, 32 de ani.

Fiind student la medicină, Sergiu Leahomschi a început să muncească la Catedra de Fiziologie Patologică din cadrul Facultății de Medicină. Împreună cu profesorii de acolo a lucrat la câteva proiecte în domeniul biologiei moleculare a cancerului, iar rezultatele au fost publicate în reviste de specialitate cu renume.

„Am avut rezultate foarte interesante, care au fost publicate în reviste de specialitate, precum „Blood Cells, Molecules and Diseases”, „Oncology Reports”, și „Neoplasma”, ne-a mărturisit medicul cu mult entuziasm.

Consideră că dacă rămânea în Republica Moldova nu  ar fi reușit acest lucru. 

„Producerea și publicarea unui studiu original nu este rezultatul muncii unui singur om, ci rezultatul muncii unui colectiv puternic de cercetători, care, pe lângă toate, are și un impotant suport financiar din partea universității”, explică medicul Leahomschi.

Paradoxal, însă, fiind student în Moldova a picat examenul la fiziologia patologică, materia pe care în Cehia a predat-o studenților timp de 4 ani.

„La examen am mers pregătit. Doar la re-examinare, de care nu m-am pregatit mai mult, din principiu, mi s-a permis să absolvesc cursul”, adaugă doctorul.

După reușitele științifice înregistrate la Catedra de Fiziologie Patologică din cadrul Facultății de Medicină, în 2009, Sergiu Leahomschi a devenit obstetrician-ginecolog. În Cehia, spune el, medicii și profesorii universitari sunt cele mai respectate profesii. Însă, nici acolo aceștia nu sunt remunerați pe măsură.

„Lucrătorii medicali din Cehia au un salariu mult mai mic decât cei din Austria sau Germania, spre exemplu. De aceea, în ultimii ani și aici se observă o tendință periculoasă de migrare a tinerilor specialiști. Mulți aleg să meargă în țările ce oferă condiții mai bune”, povestește doctorul care a emigrat din Moldova în 2002. Din acest motiv și sistemul de sănătate din Cehia se confruntă cu o criză de cadre medicale.

„Plecarea tinerilor specialiști se răsfrânge negativ și asupra celor care aleg să rămână să muncească acasă, dar și asupra pacienților. Avem surplus de gărzi, rânduri mari la intervenții chirurgicale planificate, dar și alte probleme”, mărturisește Leahomschi.

Și chiar dacă sistemul de sănătate din Cehia are aproape aceleași probleme ca și cel din Moldova, doctorul spune că încă nu vrea să renunțe la serviciul pe care îl are la Praga.

„Îmi place aici cum lucrează sistemul de asigurări medicale. Nu contează ce mijloace ai în contul bancar, toți primesc asistență medicală la același nivel. Acest fapt aduce siguranța oamenilor și, totodată, duce la îmbunătățirea calității vieții”, mărturisește doctorul.

Mai spune că nu vrea să plece din Cehia, pentru că acolo are mai multe șanse să se dezvolte ca specialist, decât în Moldova.

„Medicina contemporană este un domeniu ce se dezvoltă foarte rapid. Aici am posibilitatea să particip, nemijlocit, la inițierea studiilor noi, dar și la inovarea metodelor de tratament. Deocamdată, nu vreau să mă dezic de aceste lucruri. Atât timp cât simt că pot aduce folos științei medicale, vreau să mai rămân în centrul Europei”, mărturisește Leahomschi.

Diferențele prea mari dintre sistemul nostru de sănătate și cel din Cehia îl ține departe de casă. Începând cu modul de finanțare, infrastructura medicală, și terminând cu informarea populației despre problemele sănătății fac deosebirea dintre cele două sisteme de sănătate, a adăugat doctorul moldovean.   

„Moldova mai are mult de muncit la capitolul medicină, și nimeni, nici Uniunea Europeană, nu o va face pentru noi. Ca să înțelegeți diferențele dintre ceea ce este la noi și ce este în Cehia, vă prezint niște date aproximative. Aici, din 700-800 de studenți, care sunt admiși la medicină în primul an, doar aproximativ 250-300 absolvesc facultatea. Pe când la noi, aproape toți studenții din primul an reușesc să absolvească facultatea”, explică doctorul.

Crede totuși că și în Moldova sunt specialiști de excepție, însă aceasta nu este de ajuns pentru un sistem binedezvoltat.

„Evaluarea sistemului de sănătate din Moldova trebuie să o facă pacienții, nu eu. În Moldova sunt și specialiști de aur în medicină, dar mai este nevoie de încă multe: dezvoltarea medicinei primare, în sensul colaborării acestora cu centrele medicale specializate. De asemenea, eficientizarea asistenței medicale specializate, dar și pregătirea unui număr mai redus, dar mai motivat, de tineri specialiști”, a adăugat spre final Sergiu Leahomschi.

De casă, totuși, nu uită. La început, când nu era atât de ocupat, venea în Moldova de trei sau patru ori pe an. Acum însă timpul îi permite să revină acasă doar de 2 ori pe an, de cele mai multe ori, de sărbători. Cu toate acestea, medicul nu exclude că, în viitor, ar putea să se întoarcă definitiv în țară.

„Nu exclud faptul că, în viitor, planurile mele să se schimbe, dar, deocamdată, am mult lucru interesant aici”, mărturisește acesta.

Spune că cel mai mult, din Moldova, îi lipsește brânza de oi, fructele și legumele care au un gust specific, „incomparabil cu ceea ce găsești în Cehia”.  

 

Articole relaționate:

Povestea unei asistente medicale din Moldova care muncește în Rusia. „Mi-e dor să port halatul alb, dar mai rabd” 

Cunoscut drept belgian, dar cu rădăcini moldovenești. Neurochirurgul care a înființat un departament de neurochirurgie la Bruxelles și a obținut premii în toată lumea a revenit în Moldova 

Povestea unui stomatolog pediatru plecat la muncă în Italia. „Mi-e dor de un „mulțumesc” de copil”