Autor: Irina Papuc
Zeci de mii de dolari au fost cheltuiți în anii 2009 – 2011 pentru a crea o strategie de dezvoltare a resurselor umane din sistemul sănătății. Banii, acordați cu împrumut de la Banca Mondială, au fost cheltuiți, dar strategia nu a mai ajuns pe masa Guvernului, iar angajații din sistemul de sănătate rămân, cu fiecare an care trece, tot mai puțini.
Autoritățile din sănătate s-au angajat ca până în anul 2009 să pregătească o strategie de dezvoltare a resurselor umane în sistemul sănătății. Pentru aceasta era nevoie de bani, așa că au fost alocați 36 de mii de dolari, sub formă de asistență tehnică. Această strategie a fost finalizată în 2011 și chiar publicată pentru dezbateri publice. Cu toate acestea, un astfel de document nu a mai ajuns pe masa Guvernului, iar Ministerul Sănătății a înlocuit documentul de strategie cu un ordin al ministrului. Potrivit unui raport de audit al Curții de Conturi asupra proiectului „Servicii de Sănătate și Asistență Socială”, finanțat de Banca Mondială, banii au fost cheltuiți nejustificat și s-a omis posibilitatea de a implica mai multe autorități în soluționarea problemei cadrelor, cum ar fi Ministerul Economiei, Autoritățile Publice Locale de toate nivelurile, instituțiile academice, finanțatorii și ONG-urile.
Oleg Galbur, cel care a fost consultant și a participat la realizarea studiilor necesare pentru Strategie, în perioada 2009 – 2011, spune că nu știe ce s-a întâmplat mai departe cu strategia. „Ministerul Sănătății, în anul 2010, a anunțat concurs pentru selectarea unui consultant local pentru asistență în elaborarea Strategiei resurselor umane și Planului de acțiuni pentru implementarea acesteia. Conform caietului de sarcini, consultantul local urma sa efectueze unele studii și evaluări, rezultatele cărora să servească drept suport pentru elaborarea Strategiei. Urmare a desfășurării concursului am fost selectat și în bază contractuală. }n perioada 2010-2011 am elaborat și am prezentat Ministerului Sănătății zece rapoarte, conform prevederilor contractuale”, ne-a spus Galbur, care până în 2009 a deținut funcția de șef al direcției resurse umane din cadrul Ministerului Sănătății.
Care a fost calitatea studiilor și câți bani s-au cheltuit propriu-zis pe ele nu am putut afla, întrucât Galbur nu ne-a spus, de exemplu, câți bani au fost cheltuiți pentru realizarea lor și ce a costat cel mai mult.
Pe de altă parte, responsabilii de la Centrul Național de Management în Sănătate afirmă că strategia există, numai că are alt nume.
„Problema a părut în 2011 când Legea nr. 780 prevedea ca toate documentele de strategii să fie aprobate doar prin lege, ca act legislativ, ceea ce nu era logic, deoarece Strategia urma să fie adoptată în baza unei Hotărâri de Guvern. Tot ce am făcut era să schimbăm denumirea de strategie, dar prevederile acesteia au rămas. Este același document cu alt nume”, afirmă Nicolae Jelamschi, director adjunct la Centrul Național de Sănătate Publică.
Mai mult Jelamschi crede că documentul elaborat de Ministerul Sănătății se pretează perfect necesităților și problemelor din domeniu, iar datorită eforturilor lucrurile se schimbă spre bine.
„Numărul medicilor nu scade așa cum se anunță, ci este stabil de mai mulți ani. Ei pleacă din sectorul public, dar mai mulți se angajează în sectorul privat. În acest sens se muncește și se fac eforturi”, explică Jelamschi.
Aceleași documente, dar diferite
Am examinat Strategia de dezvoltare a resurselor umane din sistemul sănătății pentru anii 2011 – 2015 și Concepția-cadru de dezvoltare a resurselor umane din sistemul sănătății, care a fost aprobată prin ordinal Ministerului Sănătății. Totuși, cele două strategii par să fie parțial similare doar prin titlu, însă nu și prin conținut.
De exemplu, în Strategie lipsesc prevederi precum: fondarea unei facultăți la USMF pentru asistenții medicali, moașe și specialiști în kinetoterapie care ar urma să aibă studii superioare, implementarea unui sistem care ar permite angajarea șefilor de secții în baza unui concurs, ajustarea cadrului normativ în domeniul malpraxisului medical, crearea centrelor regionale de educare continuă la distanță. Mai mult, Legea nr. 780 invocată de către directorul adjunct al CNMS prevede că „concepţiile şi strategiile de stat pe direcţiile principale ale politicii interne şi externe ale statului se aprobă prin acte legislative care, de regulă, fac parte din categoria legilor ordinare”, ceea ce înseamnă că strategiile care vizează politici interne și externe sunt aprobate prin legi, restul – prin hotărâri de Guvern.
Săraci în doctori și statistici
Datele din 1992 arată că atunci erau angajați în sistemul medical 16.286 de doctori și peste 46 de mii de asistente medicale. Acest număr chiar a fost în creștere în următorii doi ani. Din 1995 a început să scadă cu câteva sute, iar din anul 1998 cifra a început să scadă drastic, cu 2.000 de doctori mai puțin timp de un an. Așa se face că în 2012 numărul medicilor a ajuns la 10.525.
Cu toate acestea nu se știe care sunt motivele exacte pentru care doctorii au ales să plece din sistem, acestea fiind mai complexe decât factorul financiar. Nu se știe nici câte persoane au plecat în străinătate să practice această meserie și câți au plecat, dar s-au lăsat de medicină, precum nu se cunoaște nici câți dintre ei au rămas în Moldova, dar s-au reprofilat. Astfel de studii urmează să fie făcute publice de către Biroul OMS în Moldova.
█ Articole relaționate:
Sistemul medical din Moldova îmbătrânește. Trei din zece medici sunt pensionari
Deficit de medici în sudul și centrul Moldovei. Nisporeni, Cantemir și Cimișlia – cele mai afectate