Autor: Virginia Dumitraș

Cel puțin aceasta relevă datele studiului „Percepțiile și comportamentul poliției față de consumatorii de droguri injectabile în Republica Moldova“, elaborat de Asociația Promo-LEX.

Potrivit studiului, nivelul de cunoștințe al ofițerilor de poliție din municipiul Chișinău și din Bălți privind modalitățile de transmitere a HIV este destul de înalt. Totuși, atunci când ajung să răspundă la întrebările ce conțin informații eronate despre transmiterea HIV, oamenii legii fie nu știu, fie dau răspunsuri eronate.

Astfel, fiecare al doilea ofițer de poliție crede sau nu știe dacă HIV poate fi transmis prin înțepătură de țânțar. Fiecare al treilea, crede sau nu știe dacă virusul poate fi transmis prin utilizarea în comun a veselei sau prin tuse, iar fiecare al patrulea este de părere sau nu știe dacă acesta poate fi transmis prin contact cu transpirația, prin utilizarea veceului în comun sau prin strângere de mână.

 Creșterea epidemiei HIV la nivel mondial a încetinit, dar din cei afectați de virus aproximativ 10% sunt copii sub vârsta de 15 ani 

Totodată, rezultatele studiului arată că ofițerii de poliție consideră periculoase confruntările cu persoanele dependente de droguri. Aproape 70 la sută cred că aceștia îi pot înțepa intenționat cu un obiect ascuțit infectat, 69 la sută cred că ar putea să se infecteze de la ei de tuberculoză, iar fiecare al doilea respondent este de părere că se poate molipsi de hepatitele virale B și C sau de HIV. În același timp, chiar dacă 67 la sută dintre respondenți au răspuns că au fost informați în privința măsurilor de precauție în cazul în care au fost înțepați cu un obiect infectat, doar 20 la sută știu ce trebuie să facă în astfel de cazuri.

„Rezultatele studiului arată că deși s-ar părea că ei știu căile corecte de prevenire a infectării cu HIV, ei nu cunosc miturile. De aici vine și frica lor față de persoanele consumatoare de droguri injectabile. Aceasta înseamnă că oamenii legii trebuie să treacă cursuri de instruire, un examen pe care l-ar trece anual pentru că aceasta este o măsură de precauție și pentru ei“, susține Ludmila Malcoci, doctor habilitat în sociologie, care a colaborat cu Promo-LEX la efectuarea studiului.  

La fel de distant este și gradul de acceptare a persoanelor care cândva au consumat droguri. Potrivit studiului, doar fiecare al cincilea ofițer de poliție ar accepta foștii consumatori de droguri în calitate de colegi, prieteni, membri ai familiei, îngrijitori ai copiilor lor.

 VIDEO//Cum se face un test rapid la HIV: „Focarul vine din Sankt-Petersburg”  

„Avem cursuri în fiecare joi“

De cealaltă parte, omenii legii spun că au cursuri de instruire inclusiv în privința riscurilor și modului de transmitere a HIV. „În fiecare joi avem astfel de cursuri, în cadrul cărora se discută orice întrebare. Avem ședințe operative ce vizează instruirea profesională. Avem medici care ne spun exact ce trebuie să facem în anumite situații. Nu știu cine sunt ofițerii de poliție care nu au știut răspunsurile“, susține Ganzii Vasile, inspectorul-șef al Inspectoratului de Poliție din Bălți.

Totodată, experții au efectuat focus grupuri cu persoanele consumatoare de droguri injectabile. În urma discuțiilor, femeile consumatoare de droguri au menționat că uneori sunt supuse unor perchiziții înjositoare de exemplu la sâni sau vaginale. Deși acestea sunt efectuate de femei, de cele mai multe ori se fac în „condiții indecente, fără păstrarea intimității“.

Cercetarea a fost efectuată în perioada ianuarie-mai 2014. Pentru elaborarea studiului au fost realizate 100 interviuri cu ofițerii de poliție din municipiul Chișinău și Bălți.  Rezultatele cercetării au un caracter limitat – pentru orașele Bălți și Chișinău.

 

█  Articole relaționate:

La marginea societății. Fiecare a treia persoană HIV-pozitivă se simte discriminată, nu are acces la servicii medicale de calitate, educație și este ignorată de rude

Moldova va cere de la Fondul Global peste 790 de mii de euro ca să asigure tratamentul antiretroviral persoanelor care trăiesc cu HIV 

HIV și SIDA în statistici. În 2013 au fost confirmate 706 cazuri noi. Autoritățile nu au o statistică reală a celor decedați