Autor: Irina Papuc
Autoritățile din sănătate nu cunosc astăzi care sunt cheltuielile totale din sectorul de sănătate, indiferent de tipul de investiții și modalitatea de cheltuieli. Aceste date urmau să fie reflectate în Conturile naționale de sănătate, un sistem informațional de evidență a fluxurilor financiare, pentru crearea cărora au fost investiți zeci de mii de dolari din surse străine. Aceste conturi nu sunt completate în special de către spitalele private care invocă secretul comercial, iar rapoartele existente nu au fost făcute publice niciodată până acum.
Conturile Naționale de Sănătate au fost elaborate în cadrul unui proiect cu Banca Mondială, începând cu anul 2008. Atunci, instituția a semnat un contract cu consultanți internaționali care aveau rolul să ajute angajații din sănătate să elaboreze un ghid. Serviciile acestora au costat peste 92 de mii de dolari. Ghidul a fost publicat de către Centrul Național de Management în Sănătate încă în anul 2011. Acesta conține explicații despre ce sunt conturile de sănătate, exemple relevante din diverse țări, care le implementează de mai mulți ani și în baza cărora sunt elaborate politici.
Rolul acestor conturi este primordial pentru un sistem de sănătate și pentru o autoritate care își dorește să afle cât se cheltuie în sănătate, cât se investește, cum sunt utilizate resursele și cine câștigă. Aceasta ar însemna că fiecare instituție, fie privată, fie de stat, trebuie să treacă în aceste conturi toate datele financiare, după diverse clasificări. În aceste condiții, Ministerul Sănătății poate avea o imagine clară a sistemului și poate manevra prin politici corecte, se precizează în Ghidul de elaborare a conturilor naționale, al căror autori sunt Robert Holzman, expert la Banca Mondială, Christopher J.L.Murray de la Organizaţia Mondială a Sănătăţii și Anne Petersen de la Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională.
Se pare că lucrurile, în mare parte, s-au oprit aici. Este constatarea Curții de Conturi care a precizat într-un raport publicat că Ministerul Sănătății nu poate obliga toate instituțiile să prezinte informații în aceste Conturi, dar nici cele prezentate nu au fost valorificate în niciun fel.
„Ministerul Sănătății nu a elaborat o bază normativă pentru autorizarea conturilor de sănătate la nivel de țară, ceea ce nu asigură garantarea colectării datelor complete și veridice de la prestatorii publici și privați. Ca urmare, nu sunt reglementate obligativitățile și responsabilitățile părților în procesul de prezentare a informațiilor, cu stabilirea termenelor de prezentare, procesare și generare a rapoartelor. De exemplu, raportul CNS pentru anul 2012 a fost remis Ministerului Sănătății în februarie 2014”, se precizează în raportul Curții de Conturi.
O altă problemă este faptul că spitalele private refuză să prezinte astfel de informații, motivând secretul comercial, chiar dacă sunt contractate de către CNAM pentru anumite servicii. Din aceste motive, rapoartele existente ar conține informații numai în proporții de 60 la sută.
Chiar dacă din banii Băncii Mondiale a fost procurat și un soft în valoare de peste 80 de mii de dolari, nu toate rapoartele au fost trecute în sistemul informațional, iar utilitatea acestora ar fi nulă, întrucât autoritățile din sănătate nu au apelat niciodată la aceste informații atunci când au elaborat politici.„MS a informat că în urma analizei rezultatelor rapoartelor ulterior sunt întreprinse acţiuni de către specialiştii Ministerului Sănătății. Auditul remarcă faptul că nu au fost anexate justificări documentate privind aprobarea Rapoartelor anuale și deciziile luate”, mai precizează auditorii.Responsabilul de gestionarea Conturilor naționale de sănătate, Igor Condrat, nu a fost de găsit, ca să ne explice de ce există aceste deficiențe, iar vicedirectorul Centrului Național de Management în Sănătate, Petru Crudu a motivat că nu cunoaște suficient de bine subiectul.
Totuși, după ce raportul Curții de Conturi a fost publicat, Ministerul Sănătății a anunțat că va soluționa problema. Astfel, responsabilii au la dispoziție o lună și jumătate ca să autorizeze Conturile Naționale de sănătate la nivel de țară, iar Centrul Național de Management în Sănătate să propună modificarea legislației astfel încât toate instituțiile medicale private să fie obligate să prezinte informații complete și veridice. În același timp, Oleg Hâncu, responsabil de proiectul Băncii Mondiale „Servicii de sănătate și asistență socială” a promis că toate conturile de sănătate vor fi făcute publice din luna iunie.
█ Articole relaționate: