Autor: Sorina David
Președintele Comisiei sănătate, protecție socială și familie, Vladimir Hotineanu declara săptămâna trecută la o emisiune difuzată de Unimedia că proiectul de lege privind controlul tutunului nu poate fi votat în varianta actuală, deoarece ar conține mai multe carențe. Principalele argumente aduse atunci de către deputat au fost două scrisori venite din partea Serviciului de Informații și Securitate și din partea Organizației Mondiale a Vămilor. Potrivit lui Hotineanu, documentele atenționează că proiectul de lege trebuie modificat, deoarece sporește riscul de contrabandă cu țigări și a comerțului cu produse din tutun contrafăcute.
„Vreau să atenționez asupra a două scrisori parvenite în Parlament, din partea SIS-ului și a Asociației Mondiale a Vămilor. Sunt două momente care au atenționat deputații. Astfel, cu prevederile care sunt în acest proiect de lege este riscul apariției contrabandei și a comerțului cu produse de tutun contrafăcute”, a afirmat atunci deputatul. „Nu aș vrea să apară un proiect de lege datorită căruia, cum mă preîntâmpină SIS-ul și Organizația Mondială a Vămilor, am putea avea marfă contrafăcută. Ar fi cea mai mare tragedie asupra sănătății populației”, a mai adăugat acesta.
Am făcut rost de scrisoarea venită de la Serviciul de Informații și Securitate și am constatat că, de fapt, modificările solicitate de această instituție nu țin direct de proiectul de lege privind controlul tutunului, dar de alte prevederi ale altor legi. Astfel, drept argumente împotriva documentului privind controlul tutunului, SIS-ul menționează lacunele altor legi ce țin de alte instituții de stat. Iată ce modificări solicită instituția, precum și ce argumente aduce împotriva proiectului de lege antitutun.
Propunere: „Elaborarea unei modificări legislative care ar substitui taxele vamale la cota de 0% cu altele cel puțin relevante, recomandate de OMC (Organizația Mondială a Comerțului), eventual pentru toate tipurile de tutun.”
Argument: „Potrivit anexei Titlul IV al Codului Fiscal, produsele cu codul vamal 2401 nu sunt incluse în lista mărfurilor supuse accizelor, iar pentru supozițiile tarifare […] nu sunt prevăzute taxe vamale. Astfel există posibilitatea de interpretări duale la import, în sensul încadrării tipurilor de tutun pentru care este fixată taxa vamală de 5%, în supozițiile pentru care este stabilită taxa vamală de 0%. […] Ca membru al OMC, pentru RM la pozițiile tarifare 2401 și 2403 au fost prevăzute taxe vamale admisibile de 5% și, respectiv, 15%. Acest aspect nu este implementat și reduce posibilitatea aplicării Convenției pentru control asupra tutunului, care recomandă introducerea măsurilor fiscale ce ar minimiza riscul introducerii în exces a tutunului în țară, surplusul căruia servește ca materie primă la producerea clandestină de țigări – obiectiv inclus în pet. 17 (8) al Programului Național de Control al Tutunului”.
Autorul proiectului de lege antitutun, care este Ministerul Sănătății, a argumentat că aceste propuneri și argumente nu ţin de obiectul prezentei legi, ci de politica fiscală”. Prin urmare propunerea respectivă urmează a fi înaintată Ministerului Finanţelor pentru a fi inclusă în politica fiscală elaborată anual.
A doua modificare solicitată de către responsabilii de la SIS, de asemenea, nu ține direct de proiectul de lege privind controlul tutunului.
Propunere: „Transpunerea prevederilor interne ale Serviciului Vamal cu privire la modul de completare a declarațiilor vamale într-un act legislativ”
Argument: „De regulă, în declarațiile vamale nu se includ detalieri ale tutunului importat, fapt care compromite posibilitatea de verificare a corectitudinii taxelor vamale aplicate. Astfel, se ignoră prevederile Serviciului Vamal incluse în Normele tehnice privind imprimarea, utilizarea și completarea declarației vamale […] și în Dispoziția directorului Serviciului Vamal […]”
Nici această propunere Ministerul Sănătății nu poate să o includă în acest proiect de lege, pe motiv că: „obiecţia şi propunerea parvenită nu ţine de obiectul prezentei legi”.
Cea de-a treia propunere venită din partea SIS-ului în legătură cu proiectul de lege privind controlul tutunului, deși este adresată Ministerului Sănătății, este, de fapt, o solicitare făcută Ministerului Finanțelor.
Propunere: „Ministerul Finanțelor să dispună stabilirea unui mecanism transparent de evidență strictă a eliberării, exportului temporar, reimportului, returnării și distrugerii mărcilor de acciz și de colaborare a lor cu cantitatea de marfă importată. În scopul evitării interpretărilor incerte privind eliberarea și circulația mărcilor, precum și facilitării identificării circumstanțelor de folosire ilegală a acestora, ar putea fi elaborate mărci de acciz cu număr de ordine (de identificare) după mecanismul implementat la băuturile alcoolice”
Argument: „Au fost identificate cazuri de utilizare a timbrelor de acciz legale pe produse contrafăcute. Pe de altă parte, după finisarea operațiunii de import timbrele nu sunt acceptate spre returnare de către organul emitent, fapt care prezintă pericol de utilizare a acestora în continuare la traficarea producției contrafăcute”.
Răspunsul Ministerul Sănătății la această solicitare este „Obiecţia şi propunerea parvenită nu ţine de obiectul prezentei legi. Modul şi termenele de procurare, utilizare şi de circulaţie a timbrelor de acciz sunt stabilite de Guvern (art.123, (51), din Codul Fiscal”.
Ultima propunere venită din partea responsabililor de la SIS, pe marginea proiectului de lege privind controlul tutunului, la fel, ține de prevederile Codului Fiscal și nu al documentului menit să reducă rata fumătorilor și deceselor cauzate de fumat.
Propunere: „Modificarea formulei actuale de calculare a accizului la țigări în favoarea producătorilor autohtoni sau, cel puțin, care ar condiționa o egalitate a șanselor în rețeaua de comerț”.
Argument: „Majoritatea graduală a cotelor accizelor la țigări, în formula implementată până acum, impune producătorii de bună credință de a nu fi competitivi și totodată încurajează activitățile de contrafacere și comerțul de țigări pe piața „neagră”. Evaluările din ultimii ani relevă că însăși formula de calcul a accizului este în defavoarea producătorului legal de țigări și avantajează importatorii. Mai mult, ultimii introduc în țară, de regulă, țigarete, achitând accizele până la majorarea lui, iar producătorii – în momentul confencționării produsului. Aceasta prezumă necompetitivitate de preț și venituri pentru producătorii autohtoni.
Proiectul Legii antitutun a parcurs o cale grea până la Legislativ. Acesta a fost blocat mai bine de un an la Ministerul Sănătății, iar industria tutunului a încercat prin toate mijloacele posibile să pună piedici. Până acum, proiectul a obținut avizele Comisiei sănătate, protecție socială și familie, Comisiei administrație publică și dezvoltare regională, Comisiei cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media, Comisiei drepturilor omului și relații interetnice, Comisiei mediu și schimbări climaterice, a Comisiei politică externă și integrare europeană, Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică, direcția juridică a Guvernului și avizul CNA. Comisia parlamentară economie, buget și finanțe încă nu a dat aviz proiectului de lege și prin urmare nu se știe dacă deputații vor reuși să examineze documentul, având în vedere că în scurt timp vor ieși în vacanță.
█ Articole relaționate:
Legea antitutun, între ce avem și ce am putea obține după adoptarea ei