Autor: Sorina David
În magazinele alimentare, piețile, dar și marketurile din Moldova se vând produse alimentare cu termen de valabilitate chiar și până la cinci ani. Este vorba despre conserve din carne, pește, fructe sau legume, care stau pe rafturile magazinelor ani întregi până ajung să fie consumate de cineva. În acest mod ajung moldovenii să cumpere cancer, alergii, gastrite, intoxicații și alte maladii grave din marketurile din țară. De acest lucru ne-am convins chiar singuri după ce am mers prin mai multe magazine din capitală.
Astfel, la majoritatea conservelor din carne și pește termenul de valabilitate variază între trei și cinci ani, iar în cazul conservelor din fructe și legume, termenul de valabilitate variază între doi și trei ani. Potrivit specialiștilor, cu cât termenul de valabilitate a unor produse alimentare este mai mare, cu atât mai mulți aditivi conține acesta.
„Pentru a spori termenul de valabilitate, aceste produse sunt tratate cu diferiți aditivi pe care oamenii îi consumă odată cu alimentul. Producătorii utilizează aditivi nu doar pentru ca alimentul să se păstreze mai mult, dar și pentru a păstra culoarea naturală a produsului, pentru a spori gustul și aditivi care provoacă dependență. Așa ei se asigură că vor avea pemanent consumatori. Spre exemplu „Galina Blanca”, care este foarte periculoasă pentru sănătate”, explică gastroenterologul Angela Peltec.
În mare parte, produsele care au termen de valabilitate mai mare sunt importate din țări precum Tailanda, Norvegia, Rusia, Italia, etc. Acest lucru are și o explicație, susțin specialiștii.
█ Din nou intoxicații. Nouă persoane au ajuns la spital după ce au fost la o cumetrie
„Aceste produse se aduc la noi, pentru că în țările europene nu pot fi comercializate. Asta pentru că la noi încă mai este permisă utilizarea unor aditivi care în Uniunea Europeană demult sunt interziși. Oamenii însă trebuie să știe că nu doar aditivii interziși în UE sunt periculoși, dar și cei care chiar și acolo sunt permiși”, precizează medicul gastroenterolog.
Aditivii interziși în lumea civilizată, dar permiși de legislația noastră sunt aditivii E-230 și E– 233, folosiți la tratamentul de suprafață a citricelor și bananelor. În mare parte, aceștia provoacă probleme la nivelul epidermei, susțin specialiștii. Un alt aditiv interzis în Uniunea Europeană, dar utilizat pe scară largă la noi în țară este colorantul E-110. Acesta este folosit de cele mai multe ori în prafurile de budincă, bomboane etc. Alți aditivi considerați periculoși însă care continuă să fie utilizați în produsele alimentare sunt E-131, E-142, care sunt cancerigeni. Aceștia se găsesc în mare parte în băuturi alcoolice și nealcoolice, în produse de cofetărie și patiserie, înghețate, condimente, supe, sosuri, etc. Periculoși pentru sistemul nervos sunt considerați aditivii E-311, E-312, care se găsesc, în mare parte în uleiurile pe bază de grăsimi. Astfel, persoanele care consumă produse ce conțin astfel de adaosuri pot dezvolta probleme de sănătate grave, opinează medicii. Pe lângă aditivi și coloranți, conservele conțin și foarte mută sare, care la rândul ei provoacă probleme cardiace, probleme la rinichi, și ciroză hepatică. Medicii mai spun că produsele conservate pot provoca botulism, deoarece acestea se păstrează în medii fără oxigen, unde se dezvoltă bacteria care provoacă această maladie.
„În primul rând, acești compuși sporesc riscul de cancer, alergii la alimente, inflamații serioase la nivelul aparatului gastrointestinal, precum gastrita. La noi medicii nu obișnuiesc să explice pacientului din ce cauză acesta s-a îmbolnăvit, mai ales când vine vorba despre cancer, dar să știți că aditivii sunt o sursă principală de îmbolnăvire”, explică medicul gastroenterolog.
Recomandările medicilor însă sunt greu de realizat, având în vedere că legislația noastră permite introducerea aditivilor chiar și în cele mai simple alimente. Potrivit Legii cu privire la aprobarea şi implementarea „Regulilor şi normelor sanitare privind aditivii alimentari”, astfel de compuși se pot introduce în pâine, vin, conserve din fructe și legume, nectare, sucuri, cașcaval, orez preparat, ciocolată, frișcă, lapte, carne proaspătă, salamuri, gemuri, jeleuri, bere, uleiuri, pateuri, aluat, cereale, etc. Legislația însă nu stabilește un termen de valabilitate pentru produsele la fabricarea cărora se utilizează și diferiți aditivi. Medici spun însă că termenul maxim a unei conserve de fructe sau legume nu trebuie să treacă de doi ani, iar în cazul peștelui și a cărnii termenul trebuie să fie și mai mic.
„Oamenii nu prea știu ce înseamnă aceste E-uri, însă trebuie să știe că cu cât termenul de valabilitate este mai mare, cu atât produsul este 90 la sută chimie, iar 10 la sută natural. Spre exemplu, o cutie de lapte care are termenul de valabilitate o lună de zile, acest lapte este cu mulți conservanți, pentru că, în mod normal, laptele nu se păstrează decât 3 zile maxim. Cu cât produsul este mai natural, cu atât acesta se alterează mai repede”, explică medicul Peltec.
Aceasta mai spune că iaurtul, laptele și alte produse lactate sunt tratate chimic din moment ce termenul de valabilitate este mai mare de trei zile, chiar dacă pe etichetă este scris că produsul este natural.
Mai greu este în cazul cărnii și a peștelui. Specialiștii spun că fără documentația din partea producătorului este greu să-ți dai seama dacă peștele sau carnea conțin aditivi. Carnea de vită, spre exemplu, trebuie să aibă documente precum că vita nu a fost bolnavă de tuberculoză sau alte maladii și că nu a fost tratată cu aditivi pentru a-și păstra aspectul. Carnea de pasăre trebuie testată ca să nu conțină substanțe, utilizate pentru grăbirea creșterii. Specialiștii de la Centrul de Sănătate Publică spun că astfel de documente trebuie să aibă chiar și comercianții din piața centrală, iar consumatorii au tot dreptul să o ceară, pentru siguranță.
█ Articole relaționate:
Ardeii, strugurii și vinetele, cele mai contaminate produse alimentare din Moldova
12 persoane din Orhei s-au intoxicat la o nuntă, organizată într-o școală