Autor: Virginia Dumitraș
În următorii patru ani, serviciile de sănătate mintală din Republica Moldova ar urma să fie reformate. Efectele ar trebui să fie vizibile prin scăderea procentului de persoane cu probleme mintale care sunt internate în spital, prin scăderea cazurilor de suicid, dar și prin serviciile oferite persoanelor care au probleme mintale. Cel puțin aceasta își propune un proiect nou lansat astăzi.
Potrivit proiectului „Reforma Serviciilor de Sănătate Mintală din Moldova”, în următorii patru ani, domeniul va trece prin câteva schimbări majore atât legislative, cât și de prestare a serviciilor. „Proiectul va acoperi atât cadrul legislativ, financiar, dezvoltarea unei curricule de pregătire atât la nivel universitar cât și în privința educației continue pentru specialiștii care lucrează în momentul de față în domeniu“, explică Ionela Petrea, coordonatorul de proiect, șefa Departamentului de Afaceri Internaționale, la Institutul Trimbos.
Totodată, potrivit aceluiași document, în patru raioane ale țării, care vor fi identificate imediat după lansarea proiectului, vor fi dezvoltate rețele integrate de servicii comunitare ce vor include servicii de îngrijire a sănătății mintale primare furnizate de medicii de familie, îngrijiri secundare furnizate de centrele de sănătate mintală și spitalele generale raionale, îngrijiri terțiare furnizate de spitalele de psihiatrie.
Coordonatorul de proiect susține că se va pune accent și pe implicarea autorităților locale, a societății civile, dar și a membrilor de familie care au persoane cu probleme mintale, pentru a-i susține în integrarea în comunitate. Specialista recunoaște însă că reforma este o provocare. „Toate țările s-au confruntat cu această problemă, dar vom depune efort și vom schimba comportamentul oamenilor chiar începând cu cadrele medicale care vor trebui să aibă o atitudine similară față de un pacient care vine cu o problemă de sănătate sau cu o problemă mintală“, spune Ionela Petrea.
Astfel, responsabilii de implementarea proiectului susțin că datorită reformei serviciilor de sănătate mintală, mai multe persoane vor fi dezinstituționalizate și vor putea să se întoarcă în familii. „Majoritatea persoanelor care suferă de depresie nu au nevoie să fie admise în spital, ceea ce se întâmplă acum în mod frecvent. La foarte multe persoane care sunt în momentul de față în spitalul de psihiatrie puteți să găsiți o cazuistică de depresie“, explică Ionela Petrea.
Cum va schimba această reformă traseul de tratament al unei persoane cu probleme mintale? „De exemplu, dacă o persoană are depresie primul serviciu pe care-l va putea accesa va fi la nivelul medicinei primare, la medicul de familie. Ea va trebui să observe dacă aceasta are o depresie postnatală, etc. Dacă medicului de familie îi depășește competențele, locul unde va trimite această persoană va fi - centrul comunitar. Dacă e un caz mai complex, primul loc în care această persoană va fi trimisă, nu va fi spitalul de psihiatrie, ci spitalul regional, la secția de psihiatrie. Odată cu implementarea acestui proiect, viața unei persoane are ar putea avea o depresie mâine va fi foarte diferită de viața unei persoane care acum cinci ani a dezvoltat o depresie“, accentuează coordonatoarea de proiect.
Autoritățile de la Chișinău speră că datorită acestui proiect se va reduce semnificativ rata suicidului, dar și de instituționalizare a persoanelor cu probleme mintale. „64 la sută dintre persoanele care suferă de o tulburare mintală sunt internați în spitalele de psihiatrie. De fapt, procentul ar trebui să fie de 20 la sută. În rest, ei trebuie să se trateze acolo unde locuiesc pentru a exclude stigmatizarea, despărțirea de familii, de comunitate, de rude. Avem peste 50 de mii de pacienți care suferă de epilepsie, aceștia în cea mai mare majoritate sunt trimiși în spitalele de psihiatrie. Conform acestui proiect, aceste persoane vor fi identificate și vor urma să fie tratați la nivelul medicinii de familie sau în centrul de epileptologie care urmează să fie stabilit chiar începând cu anul acesta“, explică Andrei Usatîi, ministrul Sănătății.
Proiectul se desfășoară pe o perioadă de patru ani şi este finanțat de către Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare şi Cooperare (SDC). Acestea însă ar putea fi extinse pe mai mulți ani. „Pentru cei patru ani oferim 6 milioane de franci elvețieni, dar planul nostru este că va fi un proiect de lungă durată, poate de 10-12 ani, până când vom avea aceste servicii la nivelul la care ni-l dorim. Nevoile de schimbare în acest domeniu sunt foarte mari, dar nu imposibil de realizat. În același timp, vrem să creăm modele de servicii care pot fi replicate în toată țara“, susține Viorica Crețu, directorul interimar al biroului de cooperare al Elveției în Republica Moldova.
Tenderul pentru implementarea acestui proiect a fost câștigat de către un consorțiu format din Institutul Trimbos (Institutul Național de Sănătate Mintală din Olanda), organizația NIVEL (Institutul Național pentru Cercetare în domeniul Serviciilor de Sănătate din Olanda), Luzerner Psychiatry (Serviciile de Sănătate Mintală din Elveția) și Liga Română pentru Sănătate Mintală.
În Republica Moldova, rata suicidului este de aproape 28 la sută la 100.000 de locuitori în rândul bărbaților și de 5 la sută la 100.000 de locuitori în rândul femeilor. În fiecare an, sunt luate la evidență câte 400 de persoane cu diverse probleme mintale la 100 de mii de persoane.
█ Articole relaționate: