Autor: Irina Papuc
Ministerul Sănătății a publicat a două oară pentru dezbateri publice proiectul Legii Ocrotirii Sănătății. Prima oară documentul a fost retras de autoritate pentru modificări, dar se pare că fără mare rezultat, deoarece documentul conține aceleași norme confuze, pe alocuri inutile și cu numeroase greșeli de ortografie.
Documentul a fost plasat pentru dezbateri publice la sfârșitul săptămânii trecute. Autorul, Ministerul Sănătății, nu face modificări la articolele criticate anterior de specialiști, în schimb mai adaugă câteva domenii de reglementare, printre care se numără medicina tradițională, dreptul la efectuarea expertizei medicale a vitalității, expertiza psihiatrico-legală și expertiza și asistența morfopatologică.
În același timp, articole întregi, problematice de altfel, au rămas absolut nemodificate. Astfel, reglementările care prevăd crearea din nou a direcțiilor de sănătate la nivel de raioane, sunt similare cu cele din legea precedentă și nu diferă deloc prin conținut. Aceasta chiar dacă atât experții din sănătate, cât și autoritățile locale s-au expus de nenumărate ori că este nevoie de mai multă claritate, astfel încât responsabilitățile Ministerului Sănătății să nu fie confundate cu cele ale noilor structuri create.
Componența și activitatea comitetelor de „etică/bioetică” din spitale rămâne un alt subiect neclarificat, întrucât nici în acest proiect de lege juriștii nu explică diferența dintre etică și bioetică, ceea ce creează confuzie. În cadrul procesului de evaluare a riscurilor de corupție în sistemul ocrotirii sănătății, CNA a recomandat Ministerului Sănătății să delimiteze clar cele două tipuri de comitete ca să fie clar cine și de ce acțiuni este responsabil.
Nici la capitolul Malpraxis nu s-au făcut modificări. Astfel, Colegiul Medicilor rămâne structura care se va ocupa de soluționarea extrajudiciară a cazurilor de malpraxis. Aceasta în condițiile în care nu doar experții în sănătate și juriștii, dar și responsabilii de la Centrul Național Anticorupție, au vorbit despre faptul că Legea Colegiului Medicilor este nefuncțională și creează blocaje legislative și de activitate. Mai simplu spus, alte structuri își asumă responsabilitatea să îndeplinească obligațiile pe care Colegiul și le-a luat prin lege și pe care nu le poate realiza prin simplul fapt că nu există.
În plus, aceeași reglementare ambiguă care spune că una din competențele Ministerului Sănătății este „examinarea pe cale extrajudiciară a litigiilor pacienților ce țin nemijlocit de actul medical” persistă. Schema de soluționare extrajudiciară a cazurilor de malpraxis este la fel – Colegiul Medicilor va numi o comisie independentă de soluționare a cazului de malpraxis. Aceasta va încerca prin metoda medierii să convingă părțile să ajungă la un numitor comun. În cazul în care acest lucru nu se întâmplă, părțile vor apela la instanța de judecată.
Printre altele, proiectul de lege abundă de greșeli: „personal aucziliari” în loc de „personal auxiliar”, „civilmente”, în loc de „manieră civilă”, ”civil”, „vață productivă” în loc de „viață productivă”, „acte notmative” în loc de „normative”, „mediu ambient”, în loc de „ambiant”, „cunsum de droguri”, în loc de „consum”, „Colegoiului Medicilor”, în loc de „Colegiul Medicilor”.
█ CAMPANIE// Cât ne costă diagnosticele stabilite greșit de către doctori
Responsabilul de acest proiect, șeful Direcției juridice de la Ministerul Sănătății, Ion Ciochină nu a răspuns la apelurile noastre pentru a explica de ce documentul a fost expus a doua oară fără modificări esențiale.
Prima oară, proiectul Legii Ocrotirii Sănătății a fost publicat pentru dezbateri publice în luna iulie, dar documentul a fost retras pentru modificări. Autoritățile au argumentat că legea trebuie modificată pentru că este învechită și nu mai corespunde realităților.
█ Articole relaționate: