Autor: Sorina David
Aderența la tratamentul împotriva tuberculozei încă mai este o problemă în Republica Moldova. Deși acesta este asigurat în totalitate de către stat, mulți dintre bolnavi refuză sau întrerup tratamentul. Studiile arată însă că numărul bolnavilor care urmează tratamentul cu strictețe crește semnificativ, dacă aceștia sunt compensați, adică primesc ajutor material.
Potrivit cercetării „Influența sistemului de recompensare asupra aderenței la tratamentul împotriva TB în Republica Moldova”, 95 la sută dintre bolnavii cu tuberculoză care au primit ajutor material, în timpul tratamentului, au urmat cura de lecuire până la capăt.
În Republica Moldova, aderența la tratament împotriva tuberculozei înregistrează o creștere începând cu anul 2011. De atunci, peste 80 la sută dintre bolnavi primesc pe lângă medicamentele necesare și stimulente sub formă de bani, bonuri pentru masă, pachete alimentare, etc. În comparație cu 2011, în 2008 - atunci când bolnavii cu tuberculoză încă nu primeau ajutor material, aderența la tratament era cu aproape 10 la sută mai mică.
Autorii studiului mai precizează că, datorită sistemului de susținere materială a bolnavilor cu TB, a scăzut cu 5% numărul persoanelor care refuză tratamentul chiar de la început, iar numărul deceselor cauzate de TB s-a redus cu un procent. De asemenea, a scăzut cu 3% și numărul persoanelor care au renunțat la un moment da la tratament.
„Oferirea de stimulente a fost asociată, în mod independent, cu o reducere cu 50% a cazurilor de tratament nereușite. Reiese că furnizarea stimulentelor pacienților cu TB îmbunătățește semnificativ rata de succes în tratamentul acestei maladii, de aceea practica trebuie să continue. Prin aderența crescută la tratament se previne și rezistența la medicamente - o problemă gravă în Republica Moldova”, se precizează în cercetare.
Același lucru îl spun și medicii ftiziopneumonologi care lucrează zilnic cu bolnavii de tuberculoză. În opinia acestora, pentru bolnavi ajutoarele materiale sunt o sursă de întreținere, pentru că majoritatea dintre ei nu pot munci.
„Sigur că dacă acești bolnavi vor primi un ajutor social ei vor putea sta acasă și ar putea urma tratamentul. Dacă aceste ajutoare nu ar fi, o parte dintre aceste persoane ar fi nevoite să migreze ca să muncească, renunțând astfel la tratament, pentru că pastilele se iau de la medicul de familie”, a precizat pentru Sănătate INFO, Nina Postu, medic ftiziopneumonolog și șefa Centrului comunitar pentru bolnavi de tuberculoză din Rezina.
Amintim că pachetele sociale pentru bolnavii de tuberculoză au fost introduse ca o măsură de stimulare a acestora să urmeze tratamentul până la capăt. Din cauza duratei lungi, dar și a efectelor adverse, mulți bolnavi au refuzat să mai treacă pe la doctor. În aceste condiţii, în urma negocierilor cu Fondul Global pentru lupta împotriva SIDA, tuberculoză și malarie, autoritățile din sănătate, inclusiv ONG-urile din domeniu, au negociat includerea în finanțare și acordarea unor pachete financiare care să-i stimuleze pe bolnavi, având în vedere că o parte covârșitoare a lor au venituri financiare foarte scăzute sau deloc. Așa deci, din octombrie 2009, pachetele sociale în valoare de 20 de euro sunt oferite lunar, iar de anul trecut pachete similare sunt distribuite gratuit și din resurse de stat. De exemplu, Compania Națională de Asigurări în Medicină oferă suport material în valoare de 1.035 de lei, doar că nu pentru toți bolnavii.
Pentru a motiva bolnavii cu tuberculoză să urmeze tratamentul, medicii mai spun că încearcă să implice și asistența socială, care oferă pachete alimentare o dată în an.
„Încercăm să implicăm și asistenții sociali, care oferă pachete alimentare o dată la 11 luni. Uneori se mai implică și autoritățile locale care au un fond special și oferă ajutor, în caz de necesitate. Într-adevăr această metodă este eficientă, de aceea și încercăm să ajutăm oamenii. La noi în regiune aderența la tratament este de 100%”, a precizat Postu.
Potrivit specialistei, în mare parte, moldovenii renunță la trtament pentru că pleacă în străinătate, din cauza sărăciei.
„Ei se tratează primele luni, văd că starea lor se ameliorează și cred că s-au tratat, chiar dacă nu e așa. Cei mai mulți dintre ei pleacă la muncă în străinătate sau se mută în alt sat. Foarte rare sunt cazuri când se renunță la tratament doar pentru că acesta este de ,lungă durată. Inainte desigur că situația era mai complicată”, a mai adăugat Nina Postu.
În anul 2013, din banii Fondului Global au fost repartizate stimulente financiare pentru 2.240 de moldoveni cu tuberculoză clasică şi pentru 578 cu tuberculoză multidrog-rezistentă.
█ Articole relaționate:
Despre tuberculoză altfel. Povestea unei tinere care a reușit să omoare boala și nu invers